orice moarte vine
pe neașteptate

un foc de armă
sperie un liliac atârnat sub o streașină
de multă vreme privea lumea întoarsă pe dos
trăgînd cu ochiul pe sub sutana lui dumnezeu

mai întâi o sângerare ușoară
apoi niște băltoace
prin care calci ca prin niște clișee
ale unui poet de curte
nimic nu ne mai udă acum
doar
mașinile mereu prea scumpe
ne stropesc din cap până-n picioare
așteptîndu-ne apoi la scară ruginite
inutile
cu toate mecanismele stricate

apoi această lungă pauză...
eu după non-eu
tu înainte de non-tu
o clipă-ncremenită pe un super slow-motion
chiar înainte ca gândul
să spargă tâmpla timpului