cîntec de lebădă neagră cu scorțișoară și gutui

imaginea utilizatorului emiemi

aș putea să-ți spun că stau pe malul moldovei
arunc inimi în apă
inimi rotunjite în așa fel încît să poată sări cît mai mult
să ajungă la celălalt mal pe care ar putea fi o femeie care
aruncă și ea inimi
din îngeri fac scoabe cu praștia trag în cei ce-mi lipsesc
poate așa îi voi întoarce din drum
măcar să-mi dea o palmă pentru că nu le-am respectat
uitarea

de multe ori mi-am dorit să găsesc un dumnezeu-pescăruș
zbătîndu-se în hățișuri
să-l iau acasă și să-i vindec aripa
să-i dau gogoloașe din miez de pîine
și să mă trezesc într-o zi c-a plecat fără nici un semn
oamenii sînt sanitari pricepuți
orice vindecare presupune
o despărțire

mă țin de viața asta ca un copil de fusta mamei
într-un magazin în care nu e frumos să arate cu degetul
ce jucărie-și dorește
în drum spre casă trag aer în piept
ca și cum aș descărca o pușcă de vînătoare
miroase a pămînt ars și a fraged
zîmbesc aiurea în camerele video montate pe stîlpi
îmi spun că celor care privesc
nu le-ar strica puțină căldură
fie și anonimă

cîteodată îmi vine să mă împart tuturor ca un flayer pe care scrie
că viața e gratis
mă doare că nu am cui
din lipsă de ocupație
răstorn ordinea firească a lucrurilor
torn ciment proaspăt în cer
apoi calc și-mi admir urmele
scriu pe soare cu spray
fortza luna
iar la sfîrșit îmi dăruiesc emoționat o plăcuță omagială
pentru întreaga activitate și-un premiu pal
pentru cel mai bun emi în viață

prea multe nu am ce să las moștenire
doar o fractură de suflet deschis
cu strivire a nervului
de prea multe ori m-am trezit și în gură aveam gust de mere
am naufragiat de bunăvoie
pe insula liniștii
mi-am făcut o colibă din vene
m-am hrănit cu licheni pînă am devenit nordul
mi-am închis inima într-o sticlă și am aruncat-o în valuri
dacă nu mă găsește nimeni
sper doar ca afurisitul de caron
să mă treacă pe datorie

Comentarii

Citesc sârguincios mereu ce scrie Emilian, dintr-un

Citesc sârguincios mereu ce scrie Emilian, dintr-un reflex condiționat care, bănuiesc, mă alătură celebrului câine al lui Pavlov... se aprinde becul, eu vreau să mănânc. Însă nu găsesc de mâncare din păcate decât pe același Emilian Pal fragil, sensibil, care scrie parcă mereu înlăcrimat, și care, uneori, deși nu mă satură de poezie, îmi mai smulge câte o lacrimă... așteptându-l cum singur ne declară pe alt site pe Claudiu Toșa ca pe un Dumnezeu înviat...
Talentat însă foarte nehotărât, fără o personalitate literară proprie, Emilian Pal are noroc totuși că este încă tânăr, spre deosebire de alții, mulți la număr, care nu și-au descoperit vocea nici la 50 de ani, categorie în care foarte probabil mă situez și eu.
Cât despre Claudiu Toșa prefer să nu comentez pentru că mi se pare (afirmație de evaluat doar de către cei care-l cunosc personal pe constănțean) an overated silent talent.

andule, eu zic că sînt un individ rezonabil. chiar și

andule, eu zic că sînt un individ rezonabil. chiar și pentru un tip care nu mai știe ce înseamnă să fii român, a emigrat, s-a americanizat și a pierdut mioritica toleranță de lasă-mă lăsu-te. și tocmai de aceea cred că nu m-ar deranja neaparat ieșirile astea „despre oameni” dacă nu ar fi aproape întotdeauna denigratoare și dacă, mai ales ar avea măcar o urmă de comentariu pe text. tu însă le ai de-a-ndoaselea. încetează să mai faci ceea ce faci așa cum faci ca să nu fiu eu nevoit să te fac să nu mai poți să faci ceea ce încă mai poți să faci. și acum aștept miștoul tău isteț pe seama jocului meu jenant de cuvinte. dar mai ales să pricepi.

textul este așa și așa. puțin cam lăbărțat. și în

textul este așa și așa. puțin cam lăbărțat. și în special mă deranjează finalurile de strofă (de cele mai multe ori un fel de concluzii cu tîlc) care ar fi putut să lipsească dacă se dorea să se scrie poezie și nu fabulă.

Virgil, sigur ești un individ rezonabil, eu stau

Virgil, sigur ești un individ rezonabil, eu stau mărturie vie pentru că m-ai reprimit pe site, iar dacă părerile mele formulate astfel despre autori ca Emilian Pal, pe care îi cunosc încă de când abia îngăimau două vorbe, sunt nepotrivite, primesc avertismentul tău și mă voi conforma. Însă imbecilitatea altora (scuză-mă) cu partea mea feminină margas cum s-o mai interpretez? Ca să nu mai menționez că, typo sau nu, domnișoara sau doamna margas, nu știu de unde și până unde spune ce spune dar îmi scrie nick-ul cu 'î' sau am eu vedenii? Bobadîl? Ce naiba e asta?
Și sincer, cu ce se ocupă editorii Hermeneia? Probabil au prea mult timp liber în lipsa activităților de promovare pe site, de publicare, de încurajare a tinerelor talente, de comentare a textelor valoroase în egală măsură cu cele lipsite de certă valoare chiar dacă poartă o semnătură cunoscută...
Ce fel de nulitate mai e și asta cu comentariul lui aaa de mai sus?
Aștept un răspuns clarificator sau de data asta mă retrag eu definitiv.

"Și sincer, cu ce se ocupă editorii Hermeneia?"

"Și sincer, cu ce se ocupă editorii Hermeneia?" (bobadil). Cu berea/sucul, covrigeii şi ce mai vor muşchii lor :). Din când în când, votează dacă unui membru suspendat definitiv i se mai acordă o şansă...