infans

imaginea utilizatorului Ela

îmi las pruncul să asculte vuietul din munți
crucile tac mamă
e încă un timp de treceri în lostrițe

simt inimi îngropate în lacrimă

prin fisura secundelor se înalță aburi
femeia respiră alte nașteri
în alb

niciun giulgiu nu le poartă urma
chipuri de ape între două lumi
fără porți

prin degetele pruncilor trec
fire de lumină
să le rămână sufletul
aproape de numen

Comentarii

Simbolul lostriței și metafora timpului "de treceri în lostrițe" dau o anume semnificație poemului, de straniu, de a-lunecare, de spații fără margini, întrepătrunse, precum mâinile în rugăciune. Despre "inimi îngropate în lacrimă" cred că s-a mai scris.

Mulțumesc, Alma, da, sunt spații întrepătrunse, e o rugă. Despre inimile îngropate în lacrimi poate s-a mai scris, așa am simțit eu, așa cred că aș scrie și peste o mie de ani, pe acest pământ, de aș mai fi copilul Terrei. Lumină Sfântă, ție.

De fapt, eu mă întreb care este simbolul lostriței, în acest context, "treceri în lostrițe". Dacă e să atribui ceva semnificație magică acestui pește, mergând puțin pe filonul popular, mie mi se pare că nu se potrivește aici. Poezia ta este așa cum spunea și Alma, o alunecare lină cumva dinspre întuneric înspre lumină, dar lostrița este luptă și sălbăticie... Știi ce mi-a plăcut? "niciun giulgiu nu le poartă urma chipuri de ape între două lumi fără porți". Poezia se streocară cumva ca un abur, și place, aș mai obiecta puțin la acel "în alb", o culoare pe care nu o asociez deloc cu nașterile, nici măcar ca antiteză... cred că poți fi mai îndrăzneață acolo.

Bianca, este o călătorie pe apele munților sacri. Lostrița e simbol al trecerilor, de la sălbăticia terestră spre liniștea cerurilor. Să asculte pruncul vuietul - aici sălbăticia. Crucile tac - aici, liniștea. Și e în context, dacă vezi dincolo de simbolistică. Alb - orice naștere este mai întâi de toate scrisă/destinată în alb ceresc, în alb sfânt, în lumină albă. Nu e nimic antitetic în acel Alb. Acolo sunt Întâlnirile, dincolo de naștere-moarte. Acolo nu mai sunt porți, Dalba... Lumină Albă, ție, mulțumesc.