muzelor le place să fie tratate bine
să le dai din carnea ta din sângele tău din berea ta
chiar și din femeia ta trebuie să le dai ceva
un ochi o buză un sân
toate copii materiale ale ideii
iar muza
știe toată lumea
a făcut o fixație pentru astfel de entități
în copilărie credeam că stă într-un colț al camerei
unul dintre eoni căutam să o ademenesc
prin tot felul de formule
am crezut că mi-a surâs prin clasa a patra sau a cincea
când un poet mare prin anii 80
mi-a pus mâna pe umăr s-a uitat la mine cu ochi poetici
și mi-a zis

scrie despre gâze

muza parșiva zburase într-un colț de sală
am dat cu caietul de pământ
au sărit din el cosmogonie românia pământ sacru
daci romani sarmizegetuza adio menumorut gelu
și tot neamul lor cel hibernat

gâze gâze gâze

sigur așa cum știu cei din generația mea
muza trebuia să fie multilateral dezvoltată
dar vedeți ei nu i-a plăcut niciodată omul nou
nu știu nu mă întrebați
din ce motive l-a preferat tot pe ăla vechi
bănuiesc doar că lucrase mai mult cu el
era mai ușor de corupt avea decadența în sânge
stătea prin crâșme prin case de prieteni generoși până la ziuă
ăsta nou n-avea astâmpăr
se cățăra ca o maimuță când pe furnale
când pe tractor
se culca la 9 fix se trezea în zori cu mâna pe piuliță
într-o zi întrebată de un reporter dacă își amintește de veronica porumbacu
de traian selmaru sau a. toma
a ridicat din umeri
și l-a trimis la google
aici atingem următoarea problemă
știe ea muza tehnologie strâmbă din nas pe online
sau tot învelită cu hârtie doarme iepurește
să prindă momentul când se aprinde undeva o idee

muzele sunt multilaterale și din alt punct de vedere
sunt muze din astea de toată ziua
a la păstorel cincinat etc
e suficient un șervețel de hârtie
dar sunt și muze încăpățânate
îl vizitează pe bietul om târziu
timp în care îl lasă să creadă
că poate fi călugăr ziarist zidar
abia pe la 40 și îi face cu ochiul
hai treci în mă-ta pune mâna pe condei
șterge și tu odată praful de pe viața asta a ta
deci îți mai amintești de arghezi
heeeiii
apoi muza a la cărtărescu
aia plimbată în mercedes la icr
hrănită cu icre moiu prima
stropită cu șampanie don moet
muza pentru cei cu sânge albastru
din dinastia literaturii române

eu ca să mărturisesc sincer
aș vrea să nu mă complic prea mult
să o pot părăsi când am chef
’te-n mă-ta de muză cu neamul tău cu tot