Microbus

imaginea utilizatorului Crin

E 7 dimineata, vijelie - plecarea, deja cald, miros lenes, cauciuc. Azi unde ma duce masina? Te conduc? Nu, dar te aleg. Supune-te. Soferul ma priveste de sus. Du-ma! Dar alegerea ma domina. Ma sprijin de geam. Mai am amprente? Identitate? De ce? Ca sa mai existe un creator al destinului. A, nu, al alegerii, eu. Gresitorul. Soferul inca ma fixeaza si intinde mana. Trebuie sa dau ceva in schimb? Hai, du-ma gratis, promit, nu stric nimic, hai, demult n-am mai avut parte de un cadou ales. Dar nu-l sensibilizeaza nevoia mea de drum fara gropi, povarnis-free, de-un egoism al lejeritatii meschin. Nu, e clar, au mai fost si altii sa cerseasca un drum facil.
Platesc.
Mi-e acru. Nu exista alegeri din care sa castigi; doar alegeri in care pierzi mai putin. Microbus-ul se urneste, ma agat de-un scaun. Ocupat. De ce stau in picioare? Am platit, la fel ca si libidinosul asta ce profita de situatie sa-mi simta soldurile impingandu-l. Nu, n-avem sanse egale.
- Ridica-te, azi stau eu!
- Eh, chiar crezi? il umfla rasul.
Soferul arunca un ochi, ridica o spranceana si mormaie. A mai vazut scandalagii.
Ma sprijin de bara de otel, fara amprente.
- De ce nu sunt urme de degete?
- Le stergem.
Tac. Da, alegerea ma domina, as striga, dar ma acopera motorul, am incercat ceva mai tarziu, cand am amutit in fata destinatiei.
Unii au mai coborat, altii imi spuneau ca sunt in microbus de ani, aveau copii ce incercau sa coboare, unii se aruncau. Putini trimiteau veste, luau alte microbuse, ne intersectam pe drumuri, aiurea.
Cati oameni pe strada, ei cu ce numar au ajuns aici?
Ma uit la domnul carunt din fata mea, si-a uitat culoarea ochilor, se uita noaptea in oglinda geamurilor. Se sterge.
La un moment dat, microbusul opreste. Soferul striga in spate, astept in oglinda, palida, fada si tot tac mocaneste.
- Mariane!
- Da!
- Arunc-o!
- Pe care?
- Aia mica.
- Cum?! strig, dar ce-am facut?
Soferul se intoarce, ma priveste in ochi si zambeste.
- N-ai platit destul!

Sunt in strada. Mi-e ciuda ca am incercat sa strig si nu se auzea nimic. Acum tot nimic. Mult in stanga, mult in dreapta. Pustiu. Ma scotocesc de maruntisuri egoiste, alungate prin funduri de ghiozdane nefunctionale. Ma dezbrac, fac morman de lucruri din mine. Astept un microbus sa-i dau tot, un microbus care nu vine.

Proză: 

Comentarii

vad ca astazi e o fascinatie cu microbusele astea. textul nu este prost, cel putin ca idee. viata ca un microbus. dar cred ca ar mai putea fi lucrat. mi se pare doar un crochiu

"Nu exista alegeri din care sa castigi; doar alegeri in care pierzi mai putin." Asta-i cam adevărat. Și trist, ca și așteptarea aceea, când vrei să dăruiești tot, tot, însă darul îți este inutil. Mi-a plăcut textul și paralela dintre o banală călătorie cu microbusul și marea noastră trecere prin viață. Of! Prea des e ocupat...Ce dac-ai plătit?

Virgil, e usor neingrijit textul, mai trebuie fiert putin, promit s-arunc si ceva diacritice in oala. Multumesc de critica. Fascinatia microbuselor nu e o coincidenta. Florinel, ma bucur ca ti-a placut. Da, viata nu e dreapta, si e ironic ca am scris eu despre asta, eu am primit prea multe. Dar cred ca si nefericitii scriu despre fericire. Sau nu?

Textul nu-i rau dar si mie mi-a dat impresia de "neasezat"... ma gandesc insa ca poate tocmai aceasta este miza... atunci cand vorbesti despre calatorii nu te poti aseza in forme fixe :) Prea multa graba de a scrie.

Microbusele vin din ce în ce mai rar. E fericit cel care l-a prins. Cred. Pe unele dintre ele, poate, nici nu e bine să la aștepți în stație, pentru că nu vor veni niciodată așa de simplu. Poate trebuie să le ieși în întâmpinare... dar atunci te întrebi: e microbusul bun? Mie îmi place pentru că vorbește mai mult decât despre microbuse. "Îmi desenezi o oiță, te rog?"

Vladimir, prea multa graba pentru o forma fixa. :) Afirmatia asta ar fi un fel de compromis delicat. N-am forma, scriu asa cum altii canta dupa ureche, plus, uneori ma grabesc, dar as putea incerca un pix tihnit. cailean, "Micul print" :) Cred ca microbusul bun e in gara, il vezi? e dupa autobus-ul acela, e perfect. Multumesc