încă plouă liniștit-
într-o continuă întoarcere
luna tremură
că o supremă mângâiere
această lacrimă

încă mai bântuie
dezamăgiri
prin ierburi de gânduri
ca un leac împotriva mâhnirii
această îmbărbătare

încă se ascund
amăgitoare tăceri
în bocetul mării
că un gingaș zâmbet
acest răsărit

încă mai ninge
cu flori de sânziene
la porțile fetelor de măritat
că o năbădăoiasă chemare
această coroniță

încă mai veghează
calde rugăciuni
la căpătâiul suspinelor
ca un tămăduitor alint
acest cântec de leagăn

încă n-au fost alungați
de la joacă ștrengarii
de arşiţa verii
ca un fruct copt și parfumat
această bucurie