poate pentru că mi se făcuse frică
peisajul se îndulcise / oțetul se scurgea printre gingiile gâdelui
mă întrebam ce fel de gâde o fi acesta
fără mască / poate avea suflet
mai știi / nu-l ghiceam / avea acel rânjet cariat asimetric
și albeață în ochiul drept așa că nu mă privea decât cu un
roșu spart / în mulțime un pitic cu fruntea despicată
îi crescuse o pasăre în locul acelei deschizături / se zbătea
cu o aripă în afară
ciugulea ochii omului mai mult viu decât mort
atunci am înțeles că nimeni nu mă putea vedea
pretutindeni erau păsări care acopereau ochii unele cu aripile / altele cu piepturile
cele din urmă mâncau puținul de vedere rămasă
gâdele a tras peste capetele noastre o mască
și ne-am ciopârțit unul altuia
în întuneric.
Poezie:
Comentarii
Virgil -
cam prea prozaic dupa parerea mea. are imagini care se vor "tari" dar nu vad esenta. nu ma fascineaza. stii cum e? e ca unul din flimele astea de groaza care le face hollywood-ul acum. foarte departe de maiestria lui hitchcock. incearca sa sugerezi mai mult si mai adinc
Aranca -
poezia aceasta imi sugereaza putin suprarealismul lui Luis Bunuel (mai ales in "Ciinele andaluz", realizat impreuna cu Salvator Dali in plina efervescenta a suprarealismului), bineinteles in alt registru al imaginilor, al impactului... ...si totusi, stranie aceasta atractie/dragoste ca un esafod comun...un erotism aparte, socant... am remarcat si nu numai aici, ma refer, in general, la finalurile poemelor tale (pe care le citesc) o forta de expresie aparte: "gâdele a tras peste capetele noastre o mască și ne-am ciopârțit unul altuia în întuneric."
Marquise de Sade -
Virgil, Nu scriu poezie pentru tine, adică să-ți placă ție...eu zic că ăsta e "stilul meu", mai mult sau mai puțin horror :)). De gustibus non est disputandum. :) p.s. Când "sugerez", nu forez, altfel poate mi-ar ieși...adânc!!! Ah, și voiai, probabil, să spui "filmele de groază <b>pe</b> care le face...", părerea mea...care este! Marina, Ai "intuit" bine, s-ar putea spune ca sunt influențată, într-un fel, de suprarealism...Scriu imagini, într-un dicteu...controlat :)) "Vederea" lor este ceva "organic" pentru mine, apoi, când scriu, intervin în text, controlându-l. Așa cum bine ai remarcat, ultima tușă înseamnă finalul, reușind astfel să dau întregului toată forța "coșmarului" ;) (ca o paranteză, la 4 ani voiam să fiu pictor, la 12 regizor :)), nu știu nici măcar dacă am ajuns poet!) Mulțumesc pentru citire. Claudia
Virgil -
nu m-am gîndit niciodată că ai scrie ca să îmi placă mie. mi-am spus numai părerea. părere care e cu siguranță subiectivă
Marquise de Sade -
Virgil, Bineînțeles că o "părere", ca orice (altă) părere, e subiectivă...Totuși, aveam o altă "părere" despre "receptivitatea" ta...nu știu de ce ar fi/ar semăna cu un film(uleț) horror poemul meu...eu zic că pe undeva ți-a scăpat esența, "adâncul" adică ;) dar nu mă deranjează că ție acest poem nu-ți spune nimic... cum am mai spus în comm-ul anterior, chestiune "de gustibus". Oricum, cu două commuri în care se pomenește câte un regizor, nu mă pot abține să nu...zâmbesc :) cu drag desigur Claudia :)