eram linia de care se țineau începuturile
când totul era un punct
și cream vise cu palmele împreunate
m-am ascuns într-o umbră oarecare
sub privirea rătăcită a lumii
veacurile mi se lipesc de frunte
am dorințe mărunte
aștept soarele să facă minuni
să răsară de două ori în aceeași dimineață
cineva să se oprească să mă privească adânc
prin ochii mei nepătrunși
să-mi vadă lumina care pâlpâie
pe ascuns
Poezie:
Comentarii
anna -
cineva se va opri la fereastra sufletului tau va privi inauntru o revarsare de senin va topi umbra care te-a ascuns anotimpurile se vor intalni pe linia unui orizont cu palme impreunate nicaieri nu am intalnit minune mai adevarata decat zambetul acesta al tau dincolo de rasarit exista o poarta care desparte frigul, in turme de ganduri si turme de vant... cineva se va apleca, va culege din tarana dorinta aceea marunta, o va ridica la rang de stea...
bakemono_ella -
si stele vor umple inima de fericirea luminii...