anna -
dospește sub pietrele orizontului
pâinea cuvintelor
eu le cerșesc mereu la aceeași poartă
mâna mea întinsă
pune-o lacrimă deoparte
în containerele nopții aur
cuvintele de leac
de împletit blândețea sânilor dimineața
nimeni nu opreste drumul înnoptării
să urce spre noi
o așteptare
poartă semnul crucii
Poezie:
Comentarii
cami -
Imi place la tine Anna, aceasta tendinta constanta de alunecare spre religios pe care reusesti s-o faci foarte fin, din punctul meu de vedere. Aproape ca nu este poezie de-a ta care sa nu contina in subsidiar sentimentul religios, o trimitere spre divinitate.Fa-o in continuare. "dospeste sub pietrele orizontului painea cuvintelor" parca ar fi o trimitere la Evanghelia lui Ioan " La inceput a fost Cuvantul" sau o aluzie fina la Cina cea de Taina. Cel putin din punctul meu de vedere. De data aceasta, " asteptarea poarta semnul crucii", imi place ideea.Si mana intinsa ce pune o lacrima deoparte...
anna -
cami, cred ca purtam pe dinauntru sentimente lasate in noi de la nastere, asa-mi explic eu unele lucruri pe care le simt ca facand parte din mine, constienta fiind ca nu eu le-am zidit inauntru. multumesc de interpretarea asta luminoasa si de gestul tau cu penita:)