S-au copt la geamul care dă spre curte,
de-o lună, strugurii liliachii...
iar eu mă uit cum se caftesc copii
și defilează babe-n fuste scurte.
Gust un acinus, stau la o priveală
când polițaii ies la o plimbare...
bărbații-mping bârfind la cărucioare
și vin femei cu baxuri de udeală.
Și-mi plac pisicile cătând alene
de parcă-ar intui ce se petrece...
cu-acea privire limpede și rece
pe care-ncep s-o port și eu de-o vreme.
Poezie:
Comentarii
bobadil -
Ei bine, au curs deja rauri de cerneala (inclusiv virtuala) peste acest "zen" dar ce am citit aici aduce acel strop de noutate pentru care, dupa cum spunea Hemingway, noi trebuie sa platim cel mai scump tribut, adica viata noastra. Mi se pare mie sau Doru a inceput deja decontarea? Pentru ca acest amalgam ascunde o comoara. Un zen care culmea, incita. Sigur, cum altfel daca e vorba de "amokuri"? Fain da capo al fine, Andu P.S. Poate mai putin acel "strugurii liliachii" care bate recordul de "i" pe suta de metri :-)
Doru Lubov -
andu, am să schimb, cred, liliachii, încă nu știu cu ce nu știu la ce te-ar referit, andu, când ziceai de decontare la o selecție de texte pentru publicare? am peste o mie, dar nu știu dacă aș putea alege 50 cu care să nu-mi fie rușine să ies în lume mai scriu... :) mersi de citeală