Lu -
trebuia să existăm...
eram visul frumos al Celui
ce ne-a creat într-o dimineață,
inoculându-ne forma serpentină...
așa, simplu,
ca să avem „ceva” din Calea Lactee,
s-o păstrăm în eul nostru,
să-i aparținem;
iar gândurile noastre,
Îl caută de atunci ineluctabil,
propagându-se în eterul spațial
în aceeași formă serpentină,
știind că trebuie
să-L găsească și să-L venereze!
Poezie:
Comentarii
Sapphire -
Cu excepția "formei serpentină" nu prea văd aici poezia... E prea pus pe tavă sentimentul. Încearcă să îți decantezi trăirile. Cred că poate ieși ceva.