când o să cresc mare mă fac poetă și pictoriță și fotografă
o să am câteva rame agățate deasupra casei în ele voi mâzgăli o sumă de vorbe, câteva nuduri și trei clipe

I
la început trebuie să fac rost de un bărbat negricios , rudimentar
cu privirea de fiară sătulă
și de-o femeie uscată, cu plete unsuroase
care să-l privească pierdut, moale în afară
zvâcnos cu interiorul ochiului
ăștia doi ar trebui să se iubească într-o bătătură pe-o arșiță de bărăgan
să spintece bostani cu bulbuc răscopt
el să o muște de țâțe și laptele să i se prelingă pe botul mâțelor
ea să se întindă în bătătură goală cu-n pepene despicat între mâini și picioare

le-aș pândi privirile
când sub pleoape s-ar naște animale sau dumnezei
eu hârș cu blițul
și //încolțirea// ar scrie o poveste

II
apoi aș avea nevoie de o șosea
dar una cu plopi așa cum nu mai avem noi
probabil aș pleca mai spre est
parcă acolo am văzut unii înșirați simetric pe margini
și câmp cu bostani pe-o parte
iar pe stânga ziduri de porumb împănușat în dosul lui o pădure
ar mai trebui să împrumut un șir de tiruri trase pe stânga
șoferii ar opri înfometați
în față o curvă și-ar strânge banii pe trepte
la capătul celălalt
o femeie neapărat tânără neapărat copilă neapărat firavă neapărat bălaie
întinsă pe mijlocul străzii nu neapărat goală
în ochii ei ar coborî pe rând o pasăre un nor o stea

m-aș așeza în susul drumului femeia m-ar privi intermitent
subtil vântul ar înfiora trupul porumbului
din câmp călătorul ar adulmeca secrețiile fiarelor

respirația se oprește
în albul ochiului metalic se gravează clipa întregă
așa ca în desenul acela pe care n-am reușit să-l termin niciodată

niște cuvinte și-au înfipt degetele în //asfalt//

III
la final mi-ar ajunge un //miraj//
cu un bărbat anume ars de soarele nesfios al amiezii și o femeie anume scuipată din pântecul nopții
fără decoruri fără lumini fără clicuri
i-aș așeza la locurile lor
poftiți de vă priviți peste umăr!

****************************************************************************

spre dimineață fotograful ar dori poate o scenă nescrisă

Decorul se schimbă

lângă casă ușa proaspăt vopsită se sprijină somnoroasă de aragazul murdar
o bucată de pânză albastră de in acoperă masa de plastic roșu
deasupra o dezordine caldă recipientul de sare căzut peste un colț de pâine două pachete de țigări aproape goale câteva brichete viu colorate rola de șervețele o farfurie acoperită
printre rufele jilave lumina se joacă de-a v-ați-ascunselea

Personajul se schimbă

Ina coboară cele trei trepte înguste aerul răcoros îi înfioară sânii sub bluza de vară
își întinde picioarele arămii pe scaunele din plastic roșu
capul îi cade blând pe spătar șuvițele ciocolatii gâdilă tâmpla obosită
femeia își aprinde o țigară fumul îi pătrunde în sânge îl curăță de pofte

Acțiunea se schimbă

pe masă un pepene roșu rotund ca un pântec își desface pulpele zemoase
femeia înghite felii mari degetele pătrund în carnea frucrului
lichidul dulce i se prelinge pe încheieturi
pupilele Inei se dilată
trupul mărunt i se desface printre pori copilul din lună vede lumina

mâine fotograful se-apucă de pescuit