deus ex machina

imaginea utilizatorului ceni

la un suflet mare se atribuie un zeu
să-l ocrotească-n mersul prin lumină
scesta e cuvântul pe care-un galileu
l-ar folosi inginerește-ntr-o mașină

cine îl uită devine minuscul aparat
anexă la mișcarea pozitivist-stăpână
căci fără zeu înseamnă vin și aluat
gustate în neștirea că ai pe crist în mână

finalul ce apare mai bun îl va face
pe cercetătorul ce revelației subscrie
iubirea-mpărtășită iubirii dându-i pace
să miște sori și stele ca litere-n hârtie

iar veșnicul cuvânt rotit ca un ceasornic
urcă pe un babel cu înțeles mai spornic

Comentarii

păcat de text. dacă ai renunța la dorința de a face neaparat versificație și ai încerca să scrii fără rimă, părerea mea umilă e că ar fi, cel puțin în acest caz mai bine.

ai dreptate, profetule! totusi, "nu vor acei ce pot"*(Michelangelo)...lesne-mi pare a uza de conceptul modern de poezie, dar binele cu raul ma-mpunge pe la spate, determinandu-ma sa-l inlatur cu forme paseiste:"formele se schimbara, dar raul a ramas"(Eminescu)... conotatiile ideatice ale acestui text am crezut ca stau mai bine intr-o forma versificata de "dulce stil clasic", care place exotericilor nefamiliarizati in ale "poesis-ului de transformation". multam de comm.!