Lemnul crucii se-adună
Carnea fierului o strânge
Rădăcini mustind de sânge
Plâng istorii cerc de lună.
Verdele străpunge carnea,
Și sudoare mă petrece
Din petală tremurată
Cu lumină m-oi petrece.
Ploaia sparge-ncet lumina
Și-n culori s-a îmbrăcat
Taina nopții mă încheie
Oare cerul m-a trădat?
Poezie:
Comentarii
hialin -
Buna seara ! Un text slab ! Aritmii evidente, rima aleatorie stereotipii multiple. "Lemnul trunchiului " e sintagma ambigua, iar unul din sensuri este chiar cel propriu ceea ce transforma superlativul stilistic intr-unul superfluu. "Radacini adanci" banal, slab, nu soune mai nimic. "Istoria, inele planse-n jur de luna" nu vad legatura, mi se pare incoerent. Strofa doi este foarte foarte foarte slaba. Finalul cu o licenta inutila "ma simtesc" ? In opinia mea exista o problema. Este o mare diferenta intre textele dumneavoastra de-aici si ultimele postari. Trebuie sa faceti ceva in privinta asta, pentru ca, va spun cu parere de rau, ultimele texte sunt foarte slabe. Incercati sa petreceti mai mult timp cu un text si postati-l atunci cand aveti cu adevarat un text. Incercati sa-l cititi tare veti sesiza aritmiile, iar daca insistati pe vers clasic incercati o masura ce variaza la o silaba... in acest fel se obtine ritmul cel mai simplu. Lucrati pe tema... Ceea ce am citit este neinspirat, se intanmpla ceva si cred ca dumneavoastra stiti mai bine. Incercati sa reflectati asupra ideii ! Ialin