Aranca -
nu închide ușile toate
ci vindecă-mă
acestei seri
ploaia poartă gust sălbatic de sînge,
doar leagănul cerului mă dezmiardă
zălog nesomnului tu pătrunde
cand mări depărtînd
veni-vor supuse
de nicăieri
torentele cad prin burguri bolnave
umbrele trec prin pîntec povară
moartea să-mi nasc
de neunde
spre-de-din-doi
dinafară
azi fie-mi mantie și mă-nfășoară
și-aruncă zăvorul
nins pînă ieri
…nu închide ușile toate
ci vindecă-mă
acestei seri…
Poezie:
Comentarii
lucian -
o stare târzie de nesomn trădează poemul. deși se voiește a fi o invocare a sinelui sau a aproapelui, după cum presupun din titlu, mesajul se pierde în text.
stefan doru dancus -
Poem care induce o stare de melancolie, ca si cum ai asculta "Ploaie in luna lui marte" a lui Nichita Stanescu. Un fel de cer acoperit, un fel de dimineata dupa o noapte de nesomn cand iti bei cafeaua in fata unui geam deschis si nu te intereseaza deloc ziua care incepe. Mi-ar placea sa locuiesc intr-un astfel de poem. Sa ai pace, Dancus