Francisc, nici eu nu știu ce vreau să fac, nici ce mi-a venit cu scrisul, eu sper că nu e decît o etapă trecătoare. Existența mea burgheză, mulțumitoare pînă în final, nu ar fi justificat necesitatea unei astfel de evadări. Dar ce să fac dacă văd și cînd am ochii închiși și dacă mă doare și sub anestezie? Mi-a fost mult mai ușor să dezbat subiecte din alte domenii de specialitate, mult mai aride, decît să spun ceea ce simt și ceea ce cred despre tot ce mă înconjoară. În concluzie, nu știu dacă voi avea parte de o carieră de scriitor și nu sînt convinsă că îmi doresc neapărat acest lucru, dar îți mulțumesc pentru bunăvoința de a mă fi citit și sper să ne mai auzim.