spargi parola minţii
te instalezi ca un virus de care nu pot scăpa
oricât îmi scanez trupul cu alte femei
înfloreşti în braţele mele ca un mucigai nobil
frumoasă şi destul de vie să-mi fii

când te-am întâlnit
îţi spălai sânii de gura pruncilor nenăscuţi
în atelierul de tortură
păsări negre îţi sculptau forma în aluatul nedospit al cărnii

şi-acum mă întreb
"câţi megapixeli avea iubirea
în prima fotografie?"
eram
eu
luna
şi greierul acela ce nu mai tace-n iarbă

tu nu crescuseşi
nu-ţi frământasem îndeajuns trupul
între degete

eram
eu şi greierul acela care muşcă din lună ...

abia aştept să mă hrănesc cu tine
am foamea unui saltimbanc suspendat în eter
după o farsă a gravitaţiei

pân' te vei coace
las aparatul pe trepied
mai fac un salt în moarte