există un fel al lucrurilor de a se uita la noi
simți că trebuie să eschivezi , să plutești, să fii discret, flexibil
să ocolești cozile, piețele, scaunele din public, publicul
să nu te lași zgâriat de ghearele luminii artificiale de neon
să nu spargi becurile mai ales
până nu până nu
ai trecut de labirintul îngust al neliniștii
și găsești cel puțin un cer, un aer, o mare, o mare hârtie
pe care poți simți în sfârșit
portocalii , mirosul lor delicat
briza adevărată a vieții , apusul real ca un freamăt duios al morții
podurile căpcăune de trecut și de netrecut...
și aș fi vrut mai ales să mai știu să mai plâng.
Poezie:
Comentarii
titlul
alma -
Titlul nu e tocmai potrivit.
Poemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
Alma
elena katamira -
Buna, Alma! este posibil, recunosc ca am probleme cu alegerea titlurilor, uneori imi ia si o jumatate de zi sa ma hotarasc:)
Multumesc de lectura, ma bucur ca inca o data m-a "salvat" un vers!
da, şi mie îmi place vibraţia
Cristina Moldoveanu -
da, şi mie îmi place vibraţia emoţională din acest poem care parcă oscilează între visceral şi intelectiv. Am trăit fiecare vers cu sufletul şi mă recunosc pe mine însămi în ele, cu excepţia ultimului vers, pe care l-am citit cu bucurie.