Încerc să adorm
în brațele liniștii
tu mă privești râzând
fără sa-ți desfaci gândurile
să te pui lângă mine

pufnesc în râs
trezesc întunericul
e prea mult timp
de când nu m-ai întrebat nimic

nici măcar prin visele mele n-ai trecut

dar du-te...
eu rămân aici
întrețin focul speranței
să nu se stingă inima