Eşti mai mirositoare decât mărgăritarul,
dincolo de albul drum al pietrelor
eşti o formă de adiere
peste o silabă, peste un cuvânt,
pe ambele feţe ale ispitei.

Din piramide înfloreşte timpul

ce înalţă ramuri printre nori,
mai zâmbitoare ca roua vinului
pe buzele cupelor de cleştar.

Pe la colţuri
zilelele judecă întâmplările trecute,
clipele se spală de ruşine
cu apa morţii.

Nimic nu-i mai încăpător
decât oglinda în care ne vedem
nimicnicia.