somnul e o trahee cu hieroglife

imaginea utilizatorului queen margot
venind dinspre câmpiile albastre...

cel mai aproape am fost de el în vis, reuşisem să-i îmblânzesc fugile, algele,
la intrarea în somn păşeam dintr-un tablou într-altul, dintr-o ramă în alta,
ne descălţam de rame dintr-un tablou în altul pe o pajişte cu maci
vântul atingând cu buzele ca un nai protuberanţele ierbii
aveam sentimentul că suflarea lui le aspiră spre golul din care au venit şi
lăsa o urmă de mătase a poveste...

te priveam cu disperare, luându-mi rămas bun de parcă ai fi intrat şi tu
în rotocoalele de la marginea pământului
oameni, case şi oraşe pe rafturile unui trunchi de baobab

mâna ta, o scoică sub mâna mea. fusesem oamenii cu arcuri
care trăseseră cândva unul împotriva celuilalt şi se iubiseră
pentru că otrava cu care încercaseră să se apere îi lăsase în viaţă
speriaţi tulburi şi inconştienţi

n-am vrut să recunoaştem că iubim
puteam alege dacă vom muşca din mărul fals sau cel adevărat
şi judecaţi pentru faptele noastre... de câte ori ai iubit în lumea aceasta?
dac-ar fi să numere îngerii, ar fi mult? ar fi puţin?

visul acesta irepetabil...niciodată nu te voi mai iubi la fel
se toceşte totul...dar visul acesta e ştanţat într-o manufacturărie germană
litografind încleştarea dintre un unicorn şi un rac

şi

doar acum, dacă-mi lipesc urechea de spatele tău aud marea

spatele tău e o cochilie de melc... o scoică fermecată...

aş vrea să-ţi sărut lăuntrurile...
plămânii tăi sunt aripile mele de înger...sunt fata cu umbrelă albă-n ploaie...
îţi mângâi încet pereţii...sunt înăuntrul şi-n afara ta, sunt peste tot...
ca o chemare ...o şoaptă uitată în iarbă...dintr-un vis fără ramă...

somnul e o cădere într-un puţ părăsit...un tunel...o trahee cu hieroglife...
tu, un fascicul de lumină, un semnal dureros inundându-mă după accident
o particulă decupată dintr-un timp fără dată...o inscripţie pe piatră...o miniatură
domesticită de moarte ...pe marginea unui manuscris pierdut...

suntem armuri cufundate-n somnul unei cetăţi în ruină ...

cu fiecare secol ai venit spre mine în rază...o armată de soldaţi cu un singur chip
migrând spre nucleu...din toate direcţiile...