pe câmpul de flori margaretele se înșiră
în lanuri cu capete albe
copiii aleargă. copiii aleargă pe dealuri ca și cum
le e frică de soare.

eu am o rochie de hârtie
bunica îmi dă șervetul alb cu dungi albastre
să mă șterg.

tu mă aștepți lângă prispă
lângă plapumile întinse la soare.
și eu nu râd nu râd niciodată.

...

când sunt aproape de tine
totul dispare. bunica se culcă
lângă mine pe pat.

mie nu mi-e frică de tine, nu mi-e frică de nimic