trecerea ta şi trecerea mea în veşnica repetiţie a vieţii
moartea ne duce bucată cu bucată timp cu timp

cad stele din mărul pe care-l port în sân lângă primul păcat
au gust de ţărână
îmi pun în gând dorinţe neperisabile
tu păreai un casanova spăşit cu barbă de cuceritor

ticăiau secundele treceau concav prin noi
dezordinea din sânge părea o fiară smulsă din propria pădure

trecerea ta şi trecerea mea jumătăţi de lut deschircite potop de hormoni

din coaja mărului ieşeau trenuri făceau lumea să meargă pe roţi
atunci tinereţea nostră a părăsit şinele
a luat calea lui Orin

nimic nu mai rămâne din trecerea noastră decât această secundă
cu timpul său pur şi strălucitor ca o conservă