Spre bucuria lui bobadil (vezi cursus honorum), și probabil a încă altor mai vechi „prieteni”, Hermeneia este practic în acest moment lipsită de editori și implicit fără Consiliul Hermeneia. Evident nu aceasta este ceea ce mi-am dorit; cred foarte puternic în conducerea colectivă, dar probabil că pentru cei mai mulți interesul de a beneficia de ce îți oferă Hermeneia este mai puternic decît dorința de a pune umărul să ajuți cu ceva la administrarea ei. În orice caz, eu mulțumesc tuturor celor care pe parcursul acestor ani au muncit alături de mine. Mă leagă de ei amintiri de tot felul și mă bucur că am putut să am priviliegiul de a cunoaște și a fi ajutat de oameni deosebit de inteligenți și talentați.
De vreme ce interesul de a participa și a munci în consiliu s-a diminuat atît de mult (este de vină probabil criza economică din Europa și nivelul de trai de acolo, vezi piramida maslow-iană), deci din această cauză este posibil ca și funcționarea Hermeneia să sufere modificări. Pentru că Hermeneia este (cel puțin acum) un site românesc. Voi fi nevoit să introduc modificări în special legate de automatizarea și depersonalizarea unor decizii. Sincer, îmi pare rău pentru aceasta dar îmi este greu ca de unul singur să fac absolut totul. Iar totul înseamnă, în ciuda aparențelor, destul de mult. Și înseamnă aproximativ 27/7/365. Bănuiesc că înțelegeți ce înseamnă aceasta. Știu că majoritatea nu ar dori să interacționeze cu o mașină, mai ales cînd este vorba de literatură sau poezie dar probabil că nu va exista altă posibilitate atîta timp cît nu va exista un consiliu editorial competent și implicat.
Există foarte multe decizii pe care nu le-am luat încă dar am vrut să vă fac părtași la lucrurile cu care se confruntă Hermeneia și la care mă gîndesc acum pe lîngă încercările disperate de a mai scrie cîte ceva cu iz literar atunci cînd problemele administrative, editoriale sau tehnice nu mă fac să devin absolut rece față de poezie. Vă aștept peste o oră la Hermeneia Live.