Să nu te uit, mi-ai lăsat o piatră
adusă de mare şi căzută din stele;
ai plecat…eu pierzându-ţi adresele.
Aşa mi-am colorat inima albastră;
am iubit mult piatra de la tine
zi de zi doar cu ochii pe ea,
apoi
era mare, îi crescuseră aripile
şi-am aruncat-o spre tine
în valurile mării chiar…

pentru că stelele căzuseră iar.