cascade

imaginea utilizatorului cami
atât de aproape

ca-ntr-un joc ca-ntr-un joc
ne vom freca palmele una de cealaltă
apoi
una o vom pune pe inimă alta pe o piatră
și una a treia nevăzută și neștiută
ne va ține în ea sufletele
ca pe-un lichid incolor într-un pahar
cu nuanțe diferite
ne vom roti apoi tot ce-a mai rămas
din ființă
eu pe un căluț de lemn tu pe altul
alături atât de aproape încât
vom întinde mâinile și ne vom striga și vom râde
dacă ar fi să dăm un nume
am chema universul să fie lângă noi
acolo și el pe carusel
soarele-ntr-o parte luna într-alta
și din loc în loc câte-o stea
ca-ntr-un joc fără reguli
fără cutii fără planșe fără minciuni
doi pioni pe-o tablă de șah
și-ntre ei neputința

Comentarii

cred ca textul merita cateva reveniri, de ex, ar fi interesant de vazut imaginea caruselului fara versul explicit "ca-ntr-un carusel", in masura in care ideea rotirii este deja mentionata, apoi as revedea versul "am chema universul să fie lângă noi" - e fortat sa afirmi ca universul e langa cineva/ceva....mai degraba in noi decat langa noi.... si, la fel, as indrazni sa renunt la "noi doi/atât de aproape" ps: daca e asa aproape, prinde curaj si rupe din cuvinte. ce e frumos, greu revine, nu?

Multumesc, Francisc, pentru cuvinte. Mă voi gândi. Cât despre univers, fără a încerca acuma să dau o explicație panteistică poeziei mele, eu chiar cred că e mai aproape de noi uneori față de modul nostru de a-l percepe și de a ne apropia de el. Poate chiar așa cum ai spus tu, în noi, dar, în mod sigur și real, și lângă noi. Acolo chiar nu aș schimba. Ultimele versuri le voi elimina.

ce imi pare mie a fi potential euristic, este aceasta decupare a unor spatii noi, care aduc libertate fanteziei in intalnirea cu inefabilul, o singura secunda ajunge sa ne implineasca visul Cami, aceea secunda poate fi chiar “jocul” in care palmele noastre ne tin sufletele la inaltime, jocul acela “fara reguli” a starilor de intalnire cu noi insine... mi-a placut pe ansamblu, tehnic vorbind… poate explici, insisti prea mult pe atmosfera starii pe care vrei sa o transmiti…putin mister ar prinde bine si aici are dreptate francisc

Anna, nu pot decât să spun că mă bucur foarte mult să te găsesc pe aici. Cât despre mister, îmi place mult și mie ideea. Poate e un defect profesional acesta cu modul explicit al lucrurilor.