boabe de timp

imaginea utilizatorului anna

dacă funie de nisip ai șerpui în căutarea pașilor mei
fântână m-aș face
să-ți stâmpăr foamea gândului

la marginea deșertului sunet de menuet aș coborî
dintr-un flaut fermecat
și aș lega boabele de timp în suiș

să urce direct prin prin mine cărarea ta
să spintece-n patru
copacul ce mi-a furat soarele

mă împletește așadar și stâmpără-mi cu tine
spațiul
în care-mi șade funia vieții

prea întinsă ca să pot plânge
prea tremurîndă ca să pot boli

numai dorința să stea geamandură
în apele stynxului
și-n fiecare port să ghilotineze
orice secundă scăpată
printre degetele vântului

Comentarii

intai as spune ca titlul nu ma satisface pe deplin. apoi sunt niste typo in text. ma gandesc ca exista o relatie intre zabava asupra textului atunci cand il nasti si modul in care il scoti in lume. nu stiu altii, dar eu, cand scriu un poem de dragoste, ma gandesc ca daca nu mi iese macar pe jumatare cum am voit, ma impusc. ceea ce am si facut de cateva ori. daca ac poem ar fi avut ca sarcina atingerea fericirii tale pe timp de 1 an, sa zicem?

eu nu ma impusc daca nu-mi iese un poem asa cum am voit, sau asa cum l-au voit ceilalti, dar recunosc ca era nevoie sa ma aplec mai mult asupra acestui text, probabil o s-o fac cand o sa ma simt in stare, sunt aici unele lucruri la care tin si pe care cred ca le-asi putea dezvolta mai bine... in general nu ma grabesc sa postez, dar astazi nu stiu de ce am avut impresia ca am scris o capodopera :) glumesc, stiu ca nu e asa si ai dreptate... in rest nici pe mine nu ma multumeste titlul, desi tot pe-acolo pe undeva ar trebui sa caut, iar despre sarcina acestui poem, nu stiu daca am inteles exact ce ai vrut sa spui, dar daca ar fi trebuit sa-mi satisfaca fericirea pe un an, normal ca m-as fi simtit foarte nefericita... o sa ma intorc la el, dar mi-ai putea oare promite ca te intorci si tu sa-mi spui daca am diminuat macar putin din disconfortul pe care ti l-a creat prima lecturare?

anna, stii ca am glumit. anticii aveau aceasta idee - a spune razand adevarul. normal ca nu ne impuscam, logic e ca fericirea noastra nu e din lumea aceasta... ma bucura faptul ca vei revedea textul, incepand cu greselile de ortografie. poate insist prea mult, insa lucrul pe text mi se pare esential. se spune ca sadoveanu alerga la tipografie sa inlocuiasca vreun cuvant, fie si-n ultimul moment. voi reveni. e confortabil sa vorbim rational, cu arma la tampla:P no?

boli sau bolii? am senzația că acolo e corectă prima formă

da, e reconfortant sa vorbim rational, multumesc de promisiune... conteaza! o sa incerc sa rescriu

da Virgil, prima forma era cea corecta, am sarit dex-ul cautind typo-urile de care ma acuza Dorin... am corectat!