încă o zi
urc încet spre camera
unde nu se moare
sau poate ea coboară spre mine
cu fiecare ploaie lepădată în ceață
sau poate undeva între noi există un compromis
un copil care se plictisește
înfășurînd o scară pe deget
ca pe fumul unei case
în mijirea ochilor dimineața
cînd albastrul este
încă o zi