eram doar un contribuabil? (mincinos?) trăitor
la bloc mă aburcam
asemenea zeilor
gâfâind pe treptele altora de care fel or fi
fost până la grila - năvod noapte - zi
astfel încât călcăturile mele
zguduitoare
stricau așezarea
petelor în soare
și la coloana infinitului dreptele judecăți
despărțitoare de scoici calpe-n bucăți
pe din două perle
sau chiar mai multe jumătăți
care jumătăți se prindeau în altar
ba de o lavă
ba de pâine și vin chihlimbar
apoi de creneluri de burg - “cheese, cheese”,
se ciocneau din țeastă-n țeastă și apoi de o țeavă
de bar
cu halba cea “freeze”
umplută-a destin
toți hooligănoșii cântau: God Save…
însă pe trepte rămânea
trist si răscolitor
de neînțeles întotdeauna ceva -
Timpul acela cu nimbul decor
prăvălit cioplit clipind vestitor
ca o barcă pe valuri abjecte-n adânc
cu focul pe maluri unde eroșii mint
iar săgetarea
și-o tot plâng (și-o tot plâng, și-o tot plâng… - în mod cert)
părăsiți
și căzuți la punct fix
în deșertul lor ics
– câți aleși câți
poftiți …
Comentarii
alma -
Deși, cu riscul să mă repet, textul iar îmi sună a "lyrics" cassa locco, la bloc, finalul poemului are ceva deosebit, nu imprevizibil, ci inedit prin modul de expunere. Probabil că orice aș sugera să modifici (în afară de ligamentul licențios din strofa a treia), ar modifica stilul tău propriu.
Dedal -
Repetitia acelorasi sonuri, in cazuri cu totul diferite, presupun ca are legatura cu anumite auditii repetate, nocive in timp, chiar daca acceptabile ca preferinte (decat manele, mai bine “cassa locco”, Beatles, ..., Vivaldi), datorita suprapunerii, ca fond, peste orice, pana la identificari ilare (“la bloc” a aparut in plus fata de acel “vand fan”, probabil pentru ca exista si in text ca vers, a sarit in ochi, "flash-copy-paste", facand alianta cu alte preferinte, de asta data t.v.). Titlul ar fi trebuit sa duca cu gandul spre altceva – Floare de irisi – floare de erosi (legatura si cu “daca noi nu vom mai fi,/ va veti aminti,/ ca a fost odata Iris”) Textul exprima apoi cu temperanta, cu “bienseance” aproape de conformism, anumite corelari simbolice aparent neverosimil si... atat, mai mult nu mai spun, ca destul am inceput sa-mi comentez singur textele. Probabil ca daca ai reveni cu anumite precizari, as modifica acel “ligament licentios”. Cum e mai usor de observat in curtea altora, ti-as atrage atentia, cu scuzele de rigoare fata de ligamentul licentios neidentifica (LLN), ca expresia utilizata de tine in primul paragraf al comentariului, si anume: “cu riscul”, se poate inscrie intr-o categorie asemanatoare (asa-zisa “curofonie”, de evitat dar, desigur, iarasi, dupa cum spuneam, dupa preferinte). In rest, asa e, stilul meu e al meu, ca daca nu ar fi ar fi al meu nici gand sa mai imi fie si propriu. :) Multumesc, Alma, trecerea ta pe aici a inflorit in erosi candelabre de gand
alma -
Am revenit pentru a menționa ligamentul licențios - "chipul acela" (te las pe tine să îl înscrii în ce categorie vrei). Am remarcat și ideea din titlu - înseamnă că... am avut dreptate cu "la bloc". :)
Dedal -
Esti amabila ca intotdeauna, Alma, multumesc de precizare, voi modifica ligamentul, daca nu place. In privinta inscrierii sale in categorie, corect este sa te las pe tine sa faci asta, asa cum am procedat la randu-mi, anterior, in cazul ligamentului tau din comentariul precedent. :) Ultima ta remarca inseamna doar ca … fiecare traieste nezdruncinat de nimic, cu dreptatea proprie si la block-ul lui. :)