Lunatice

imaginea utilizatorului Sixtus
(Mă feresc să le zic haiku-uri)

I

luna în apă
căldarea se sparge
luna în cer

II

secera lunii
snopuri de stele
plouă mărunt

III

luna de sânge
plânge pădurea
frunzele toamnei

Comentarii

cred ca imi place ultima. si prima. si cea de mijloc

Gorune, daca nu te incuraja tocmai Dorin taceam din gura dar asa uite, ma bag si eu ca sa-ti zic nu cumva sa-ti treaca prin cap sa progresezi in directia asta pe care ai apucat-o cu aceste pseudo-haiku-uri.... Gorune, suntem noi asiatici? Facem noi bonsaiuri? Facem noi ikebane? Facem noi sushi din ala cu peste otravit? NU Deci... hai sa nu facem nici haiku-uri, ca nu ne pricepem, de fapt, putem sa facem din astea de mai sus pe banda rulanta, cate cinci la fiecare sticla de vin pana cadem sub masa. Cand te gandesti la japonezul ala... pai ala priveste natura pana moare din cauze naturale si chiar inainte sa dea ortul popii (sau cum fac ei acolo) scrie o chestie d-aia care se cheama haiku. Dup-aia vin cei din urma lui si se inchina la ea si apoi care se simte nevrednic de scrierea marelui maestru isi deschide burta cu cutitul isi varsa matele pe jos si toti se apleaca si ii iarta pacatul neintelegerii (asta la ei se cheama hara-kiri). Noi ne facem hara-kiri cand nu intelegem un text? Pai nu ne facem Gorune, nici sa nu ne facem ca ar fi jale !! Noi ne facem cartea-de-credit kiri Gorune asta ne facem sigur ! Parerea mea, lasa-l pe Djamal sa scrie haiku, el scrie, noi il citim, cascam gura mare cam asa: "haaa, maaamaaa" eventual ii scriem ceva la comm iar el ne raspunde mereu "multumesc" in cele mai felurite doua-trei variante. Asta nu poate fi atins de noi, nici in our dreams! Djamal rocks! Noi, hai sa ramanem ceea ce suntem. Ok, episoade de ratacire asiatica sau thailandeza (I miss you, I love you I vrea tu :-) pot exista, dar trebuie sa ne intoarcem la chestiune. Astept de la tine adevarate subiecte de gandire poetica ok, asta e, occidentala. Ce, l-ai aruncat asa pe Cantor la inaintare si acum vii la mine cu luna japoneza pe ciclu? Zau, Andu

Mai Boba, nu te-ai prins deloc. Japonezii nu mai scriu (si, probabil, ca nici nu mai citesc) haiku-uri. Ei au devenit occidentali. In schimb noi, occidentalii, da (scriem si citim cum zisei ca le cheama, intr-o veselie). Fara sa devenim (inca) japonezi.

Dorine, Tu care crae intr-adevar scrii poezie sa zici ca iti plac incercarile mele? Si este, daca nu ma-nsel, a doua sau a treia oara. Lucru asta incepe sa ma-ngrijoreze serios. Ca atunci cand ma apucasem de slabit. Si slabeam, slabeam, slabeam....dar ingrijorator era ca nu se vedea deloc.

nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin

Foarte frumoase lunaticele tale. Ideatic și imagistic sunt haiku, dar "tehnic" șchioapătă din lipsă de silabe. Uite două de la mine, ad-hoc, din 17 silabe fiecare: Secera lunii în creștetul cerului - sânge de stele Secera lunii în pântecul cerului - calea lactee

Intr-un fel de incheiere a acestei mini-dezbateri si pentru ca nu pot sa nu zic la ce zice Dorin "nimic din ceea ce e gratis nu mi-e strain" este vorba originala a ghici ciuperca ce-i cui. Cine stie altfel sa aunce primul piatra. P.S. Mi-au placut haiku-urile Orianei

Si mie. Asa ca ce n-a reusit Boba, reusesre ea: sa ma las de haiku ca nu e de nasul meu.

Gorune, mie-mi plac pseudohaiku-urile tale. Iar dacă abandonezi atît de ușor, doar fiindcă Andu e atît de... bobadilicos și Luminița vine să dea lecții despre adevărata artă haiku (nu contest calitatea celor scrise de dînsa, dar m-a dezamăgit specificarea acelui "ad-hoc" datorită unei miresme neplăcute de aer superior), mă declar tristă.

Nu mai fi chiar asa de trista. Pt. ca nici eu nu stiu, despre mine insumi, cand vorbesc serios sau nu. Dar ce-a scris Oriana, chiar e frumos. Iar faptul ca vorbeste (sau pare a vorbi) condescendent, de data asta (dar, evident, nu intotdeauna) cred ca are dreptul. De fapt, nici nu cred ca e "condescendenta". Asa e ea: crede in ce spune. Si asta este un merit (pe bune).

Acum m-am întristat și eu, Maia. M-am simțit inspirată de încercările de haiku ale lui Gorun, e numai vina lui că mi s-a întâmplat așa, nu sunt cum îți par. PS Gorunule, nu te lăsa de haiku!