am fire albe în păr îmi place să joc zaruri cu moartea
uneori fumez mult alteori dorm puţin
iubesc să fiu ţinută în braţe
dar nu strâns niciodată prea strâns
când văd un bici mă prefac în pisică
îi muşc vârful şi zgârii adânc
pierd uneori cheile nu ştiu unde-mi las pantofii cerceii
dar îţi pot turna răsăritul în ceaşca de ceai
te pot descânta între coapsele mele
dar nu întreba de ce mă transform uneori într-un ghem de tăceri
pot înţelege arşiţa spaima
copilul ascuns sub ridul bărbatului
dar nu-i timp să stârnim lungi furtuni de cuvinte
să nu arcuim
cer străin peste noi
poate nu voi rămâne prea mult
viaţa nu se măsoară în ore
nu vreau să vorbim acum despre dragoste
focului
nu-i vorbeşti despre fum
Poezie:
Comentarii
emiemi -
Excalibur mi se pare in plus in intregul poeziei. In schimb, multa tandrete si intimitate cu care am rezonat. Si pentru final.
Ecaterina Bargan -
apreciez mult finalul. interesanta metamorfoza cu pisica, ghearele, inversiunea gindului de colo. foarte puternic de la faza cu interviul in jos, plu ca finalul e super ok. ec
Sancho Panza -
multumiri. Emil, Excalibur e legat de pielea de salamandra si bine sprijinit de floarea de lotus...deci ramane. :)
Sixtus -
Nu m-asteptam de la o mimosa senzitiva sa devina floare carnivora: "te pot descânta între coapsele mele"! Dar amestecul intre cele doua ipostaze in text m-a incatat. Semn ca te citesc si-mi place. Chiar fan n-am devenit. Dar, cine stie?
Sancho Panza -
Domnule Manolescu, mimosa sensitiva...zgarie rau! (nu degeaba o confundau unii cu salcamul). :) m-a bucurat semnul. si nu de fani am nevoie - mai degraba de cititori atenti.
lucian -
desi refuzi tema iubirii, intreg poemul este construit pe ea. scrierea se vrea o facatura a unui iluzionist, din pacate, din punctul meu de vedere, sufocata de prea multa dulcegarie. de fapt, titlul spune totul in acest sens.
Sancho Panza -
Lucian...esti bine? totul este in ordine? Incepi sa ma ingrijorezi... despre semnificatia lotusului, maine. pe lumina.
ygrene -
asa cum preciza si ecaterina poemul devine puternic de la faza cu interviurile si se finalizeaza in aceeasi nota de forta. imi par in plus moartea, salamandra si excalibur, dar banuiesc ca tie ti-s dragi si n-o sa renunti la ele. am lasat semnul pentru poem ca intreg, dar mai ales pentru versurile: "nu-mi place să dau interviuri să fiu întrebată cu ce săruturi îmi țin buzele tinere /încotro mă deșir", "așa că nu-mi vorbi despre dragoste/cum nu vorbești focului/despre fum"