-S-a dus tata după otonel? și după mere? și bani?
-Dus, s-a tot dus…
-N-a venit încă? Nu se vede ..
N-o fi găsit
-Da, drumu`..

Într-un târziu, cobora cătinel din vârful dâmbului.
Afară ploua
Afară trăsnea
Afară ningea
Afară noapte era
Afară dacii, romanii
Turcii, plăieșii,
Nemții și rușii
de gât se strângea
Dar tata tăia toloaca tăia
(“ca mămăliga”- scăpă ma`, cu mâna-n șold, suflecată)
pufăia, c-o mână în haină, cu basca pusă, îndesat,
surâdea (sau ochii-i curgea - nimeni știa)
când la otomani, când la vaci
mai c-ajungea, mai că o lua înapoi..
S-a oprit și dă mâna cu unu`
- Îi Sifu, nebunu`
Sau Ștefan, pe cal!
Sau Mircea, da, da, Mircea! că are turban!
- Îi Carol, naș` tu, îi dă o țigară, ne dezumfla vivi, cocoțat pe gard, ca ginghis han

-Gata, vini!
-Vine, gata! Vivi, du și adu pachetul de hârtii, și prosoapele noi, îi ud leoarcă,
adu și sacoșa cu-ale gurii
Și aia cu haine și aia cu apă de la fântână
că pleacă frate-tu în două minute!
-Nu, nu mă duc!
-Du-te, mă!
-Nu mă duc! Și după casă fugea (și ochiu-i curgea -nimeni știa)
Și-apoi se-ntorcea
Aburca toate pe umăr,
râdea la mine
Și-nainte o lua, pe toloacă.

Tata intra poarta închidea,
pufăia, c-o mână în haină, cu basca pusă, îndesat
surâdea (sau ochiu-i curgea - nimeni știa)

-Ei, urâtu` lu` mama, ai adus?
Hai, zi