dacă reușesc să trec peste mesajele
proaste pe care le primesc
peste morțile întâmplătoare
peste mașina de gunoi care-mi dă trezirea
peste imposibilitatea de a mă purta ca o femeie
e doar meritul meu
ceva ce dumnezeu a unit trebuie să rămână unit
iar dacă eu reușesc să schimb asta
e doar meritul meu
și apoi
mă declanșez de bunăvoie -
oamenii mei se întregesc ca o coadă de șopârlă
dar nu vreau să-i leg de mine
decât daca cineva mi s-a absorbit în corp
și e făcut din plastilină
și are mâinile în formă de pâlnie
ca să trăiască în locul meu
Poezie:
Comentarii
francisc -
spui: daca ajung la mal, daca ajung la mal, nu dzeu, nu aproapele. eu si apoi e doar meritul meu, fie ca ajung fie ca o iau de la capat bine ai revenit, adina!
bobadil -
Intotdeauna exista in lumea asta un barbat mai horny decat tine... asta e o regula care iata nici aici nu-si gaseste exceptia. Bine ai revenit Adina iti zic si eu, al doilea adica, eventual in asteptarea surorii tale ca sa fie loc si pentru mine la sampania cu piscoturi. Textul mi-a placut si chiar pot spune aici ca exista o lirica feminina in poezia actuala care devine semnificativa.... bazandu-se mai mult pe instinct zic aceasta lirica produce o dezvoltare in serie a perceptiei directe, a senzatiei fizice, uneori mai frust alteori mai alambicat, insa pana la urma ajungem la acelasi liman... senzatiile ne coplesesc in absenta celui care ar trebui sa vada aurora boreala. Adina however scrie cu indemanare nu de azi de ieri si daca mai posteaza pe aici sau altundeva eu voi citi. Sigur ca francisc va fi pe faza, dar atentie dorine la asemanarile dintre femei nu te pripi ca esti inca tanar cu putine riduri pe creier In alta ordine de idei si desigur daca ai ocazia te rog transmite-i o plecaciune bobadilica doamnei profesoare U know... imbatranim (noi, nu tu) Si poate ne mai vedem candva prin zona garii de nord? Andu O penita de la mine pentru acest text deosebit. N-am explicat eu mare lucru, dar stiu ca sunt si capete luminate pe aici.
Virgil -
da, cred ca ceea ce atrage atentia asupra acestui text este mina sigura. precum si abilitatea de a evita capcanele retoricii sau ale "lirismului", atit de frecvente in poezia feminina pe care o intilnesti astazi. fascinant versul "ceva ce dumnezeu a unit trebuie să rămână unit iar dacă eu reușesc să schimb asta e doar meritul meu"... prin profunzimea lui filozofica
yester -
mă bucur să te citesc, Adina. ca întotdeauna. îmi place acest text din mai multe motive care au fost spuse și de Andu și de Virgil. naturalețea lui m-a atras precum și "mâna sigură" cum zice Virgil. îți spun și eu: bine ai revenit!
Imparateasa -
Dorin, așa e. Și cred că și tu, la fel ca mine, ești convins că acea luptă trebuie să o câștigăm noi înșine. Bobadil, uite, că tot veni vorba, i-am arătat surorii mele comentariul tău și a zis: e cool! Și îi dau dreptate, pentru că e clar că numai tu poți comenta așa. Și, sincer, zâmbesc fiindcă știu mereu ce vrei să spui, cu tot cu inserturile metafizice. Despre viață! :) Virgil, mulțumesc. Am încredere că e ok, dacă tu zici asta. Paul, dacă e natural, înseamnă că e bine și mă bucur. Cu toate astea, cred că-i voi schimba ceva... practic l-am scos și dintr-un context și mi-era teamă că se va observa ceva "fisurat", deși, pe de altă parte, speram să aibă suficient înțeles de sine stătător. Merci!