amorf, continand o multime de inadverdente plecate din tendinta de exploatarea mistificatoare a "tertului inclus". A se vedea, printre altele si "Transdisciplinaritatea" lui Basarab Nicolescu (mult umflata si discutata pe la noi) cazuta in desuetudine prin alte parti. Care nu face nimic altceva decat sa propuna o reintoarecere la un fel de "modernism religios".

Cat il priveste buddhismul, ei, cu el este cu totul altceva; ca si iubirea (si altele asemenea) buddhismul e un lucru foarte mare! Inclusiv cu presupusele conexiuni dintre binarism si zisul buddhism. Si asta pentru ca unul de-i zice Nagarajuna (care impreuna cu Dignaga, Dharmakirti si Dharmamotara au pus bazele "Logicii Buddhiste" - vezi, printre altele, "A short treatise of Logik (Nyaya-bindu) by Dharmakirti with its commentary (Nyaya-bindu-tika) by Dharmamottara" din Bibliotheka Buddhica) se apuca de zice: "Totul este adevarat, neadevarat, Adevarat si neadevarat, Nici adevarat nici neadevarat; Aceasta este invatatura Iluminatului". Ca sa vezi cum le sucesc astia pe toate de nu se mai intelege om cu persoana si inventeaza "Tetralema" cu urmatoarele valori de adevar: 1. Adevarat 2. Fals 3. Adevarat si fals (care ar cam fi un fel de "tert inclus" dar altfel decat il intelegem noi, occidentalii, si in nici un caz cum zice B. Nicolescu) 4. Nici adevara si nici fals (asta este prea de tot). In fine, faptul ca indienii (aia din India si nu din America) au inventat pe zero (si noi nu am fost in stare, dar l-am preluat cu frenezie) nu cred ca ne da dreptul sa speculam aiurea pe marginea tertului inclus (al Logicii buddhiste) cand ne gandim si la unu (in nici un caz la UNU platonician; sau, poate, mai stii?) In concluzie, amice, "nu-ti fa glasul sa rasune/ cand mananci ce nu se spune". Nu de alta, dar, cum bine zici: "ca sa ne intelegem, nu de alta". Sper ca cele de mai sus sa nu fie considerate un "atac la persoana" ci, pur si simplu, doar o mica (poate nereusita) "pamfletareala" prilejuita de faptul ca azi sunt bine dispus si chiar recunosc ca nici eu nu prea am habar de buddhism si pana la a-l intelege mai va...(poate in alta viata). Respectele mele adanci. G.M.

Cat despre "Transdisciplinaritatea" lui B.N. (urmandu-l pe Lupasco) chiar este interesant de discutat. Pana atunci iti reamintesc (deoarece, sunt convins, ca lucrurile astea le-ai fumat de mult si nu e nevoie decat sa le re-improspetezi) ca, incepand cu Parmenide ce pare a fi primul care pune la baza gandirii sale un principiu logic, i.e. necontradictia, in locul unuia ontologic, continuand cu Russell care introduce ca principii de baza (tot logice) in Lumea Ideilor platoniciene pe cele ale logicii Stagiritului (identitate, necontradictie, tert exclus), mergand, pana in zilele noastre la Heidegger care-l urmeaza pe Parmenide, toti au esuat pana la urma (ca sa te convingi, citeste si matale, rogu-te, de exemplu, "Fiinta si Timp" si ai sa poti observa, referitor la H. cum isi decontruieste - el vorbeste de "distructie", "deconstructia" a venit mai tarziu de la Derrida citire - propriul proiect anulandu-l). Si toate astea nu le zic eu ci alaltii mai cevasilea decat mine. Concluzia: orice doctrina (filosofica si chiar teologica sau logico-teologica) care pleaca de la principii logice in locul unora ontologice se cam auto-anuleaza. Tot asa se intampla si cu B. Nicolescu care, plecand de la "Logica dinamica a contradictoriului" a lui Lupasco (chipurile, in viziunea lui B.N., cum ca asa zisa dialectica de sorginte hegeliana - "teza", 'antiteza", "sinteza" se rezolva prin "sinteza" in alt nivel al realitatii decat cel in care au aparut "teza" si "antiteza") o da si el in bara (scuzat fi-mi limbajul neacademic). Si asta ti-o pot explica, cu rabdare, de mai multe ori, pana o pricepi si reusesc si eu sa ma lamuresc, dar nu aici pt. m-am cam plictisit. Cu buddhismul este insa altceva. El pleaca de la principii ontologice (nu ma apuc acum sa-ti tin o prelegere ca tot n-ai intelege) si foloseste logica aia a lui (la fel de "logica" si formalizabila ca si sumpa noastra logica clasica) doar pentru a putea transmite, fara distorsiuni majore, ceea ce are de teransmis si nimic altceva. Inchei din nou cu respectele mele adanci, plin de admiratie fata de avantul dumitale junenilo-acneic.

Stimata Doamna. Si imi cer scuze. In primul rand fata de preopinent.

Apreciez ironia dumitale subtila, de bun simt. Dar ma enerveaza infatuarea, inclusiv a mea (cand o scap de sub control). Cat despre iesirea din binarism si solutia propusa (pondere la patternul buddhist) sper sa mai discutam. In alta ordine de idei caracterizarea pe care o faci "postmodernitatea actioneaza pe 2 linii mari de forta: una centrifuga (epicentrul fiind gloit de putere, aceasta va fi propagata spre periferie) respectiv centripeta ( dinspre consumismul marginal se imprima o forta inspre epicentru, acela ramanand prea mult static)" se potriveste, dupa parerea mea, "postmodernismului" si nu postmodernitatii (in care am intrat si in care se pot decela si alte tendinte in afara "PoMo" care va fi, cred, curand depasita). Mi-ar face placere sa mai stam de vorba pe tema asta pe marginea unor texte ce vor mai apare pe aici si, de ce nu si postate de dumneata sau subsemnatul.