Stimate domn, aveti dreptul sa va sustineti afirmatiile cu argumente puerile, deloc pertinente ; nu demonstrati nimic altceva decât ca franceza este o mare necunoscuta pentru Dvs., ca nu ati inteles nimic din semnificatia Traducerii in conformitate cu Codul cultural francez, pentru ca o traducere in franceza este destinata unui public tinta francez ori francofon ! Iar nu românilor, care cred toti ca se pricep la fotbal, politica si franceza ! Diletantismul, amatorismul chiar cu care incercati sa pozati in expert ori exeget al traducerii, ar trebui sa va puna pe gânduri si sa va retrageti onorabil din aceasta controversa… NU va mai iluzionati ca aveti raspuns la toate sau ca puteti da lectii unui traducator ale carui lucrari despre traducere (patru la numar, publicate toate in Franta), figureaza in bibliografia de baza a ATFL (Association des Traducteurs Littéraires de France).
Iata ce spune le Trésor de la Langue Française, este pe Internet, puteti verifica :
PENETRER :
2. P. ext. Synon. de entrer dans. Pénétrer dans l'eau jusqu'à mi-jambes, mi-corps; pénétrer dans une pièce, dans une chambre; il est interdit au public de pénétrer. De temps en temps, une habilleuse pénètre de biais dans la loge et circule (...), agrafant, nouant les cordons d'un maillot (COLETTE, Music-hall, 1913, p.43).
Rem. En ce sens, pénétrer semble être d'un style plus soutenu: Je frissonnais toujours lorsque j'y pénétrais [dans la bibliothèque] (ROLLINAT, Névroses, 1883, p.265).
P. anal. Faire son entrée dans. La petite mademoiselle pénètre dans Paris sous le nom de Madame Douillet, femme d'un notaire qu'elle a connu à Angoulême (L. SCHNEIDER, Maîtres opérette fr., Lecoq, 1924, p.205).
Iata ce spune Le Grand Robert de la Langue Française, vol. V despre PENETRER
I. 1. Entrer profondément, en passant à travers ce qui fait obstacle ;
2. Entrer : pénétrer dans une maison, une pièce. Ex. : François Mauriac : Ils se dirigeaient, en causant, vers Saint-Germain-des-Prés (…). Ils pénétraient dans l’église ;
3. La philosophie pénétra dans le Nord (Aurore, cit. 32) ;
4. Entrer dans la compréhension, la connaissance : Pénétrer dans tous les détails.
II. 1. a) Pénétrer à travers, entrer profondément dans : Liquide qui pénètre une substance ; La Lune pénètre les feuillages ;
b) Pénétrer une femme, la posséder sexuellement
Departe de a fi monstruoasa utilizarea verbului Pénétrer, cum pretindeti, este chiar mentionata ca mai expresiva decât entrer. Sensul la care va referiti figureaza abia in pozitia a sasea !
Iata ce spun cele doua dictionare de referinta ale limbii franceze, pe care nu aveti cum sa le contestati - sau, mai stii, or fi recomandând si astea o pasareasca care va obsedeaza. Iata ce apare la intrarea Charabia din TLF, echivalentul tâmpeniei careia ii spuneti pasareasca : B. P. ext., fam., péj.
1. Langage parlé ou écrit qui est ou qui semble incompréhensible parce qu'il est inconnu, incorrect ou hétéroclite. Charabia contemporain; parler charabia.
2. Langage incongru, non-sens ;
3. Langage très spécialisé et, de ce fait, difficilement accessible. Charabia de droit, charabia diplomatique, politique; charabia philosophico-scientifique; charabia des télégrammes. Synon. jargon. Le charabia international des professeurs (BERNANOS, La Grande peur des Bien-Pensants, 1931, pp. 48-49).
Vedeti pe undeva o aplicatie a unei limbi (prea) literare sau luata din dictionarele de limba ? TLF este adus la zi de lingvistii informaticieni, iar Le Grand Robert de la Langue Française, in 6 volume, dateaza din 2001…
Le Trésor de la Langue Française :
ATTENTE :
SYNT. Combler, dépasser l'attente; passer, surpasser l'attente (de qqn); tromper l'attente.
Spéc. [L'obj. de l'attente est connu et ressenti comme irrémédiable] Attente de la mort.
b) [L'obj. désigne un nom de pers. ou de chose, dont la venue est souhaitée, mais incertaine] Espoir (mêlé d'appréhension). Attente du Messie, d'un miracle
2. [L'accent est mis sur le sentiment d'impatience ou l'état d'inquiétude qui accompagne l'attente] :
6. ... le battement régulier de l'horloge de fer emplissaient son âme de visions glorieuses et mélancoliques, l'épuisaient d'une attente impérieuse qui le consumait tout entier, ... GRACQ, Au Château d'Argol, 1938, p. 109.
SYNT. a) Attente abominable, angoissée, anxieuse, cruelle, désespérée, dévorante, ennuyeuse, énervante, exaspérante, extatique, fébrile, fiévreuse, horrible, inlassable, irritante, merveilleuse, nostalgique, obsédante, obstinée, oisive, paisible, passionnée, paresseuse, recueillie, résignée. b) Être en proie aux émotions de l'attente (en partic. dans la litt. amoureuse); tourments, transes de l'attente; anxiété, sœur de l'attente; état d'attente.
Le Grand Robert de la Langue Française :
1. Lorsqu’on voit la femme qu’on aime, l’attente d’un si grand bonheur rend insupportable tous les moments qui en séparent (Stendhal, De l’Amour, XXIV) ; Si tu savais, éternelle idée de l’apparence, ce que la proche attente de la mort donne de valeur à l’instant (Gide, les Nourritures terrestres, p. 57) ; C’était comme une phrase musicale, ardente et belle, qui se déroulait et montait en arpège, dans l’attente aiguë de la dominante (A. Maurois, la Terre promise, XXXV) ; (…) on peut dire que, partout où il y a attente, il y a transfert : je dépends d’une présence qui se partage et met du sens à se donner – comme s’il s’agissait de faire tomber mon désir, de lasser mon besoin (R. Barthes, Fragments d’un discours amoureux, p. 50).
2. Pierre d’attente, Table d’attente, circuit d’attente.
3. Etat de conscience de celui qui attend, qui anticipe sur ce qui doit ou peut se produire : Une attente pénible, insupportable, cruelle, angoissée, anxieuse → Angoisse, anxiété. Une attente passionnée → Impatience. Une attente tranquille, patiente.
Iata, asadar, stimabile, tot ceea ce-mi sugerati ca trebuia sa fac, am facut deja, de mult, nu era nevoie sa-mi spuneti dvs. ce sa fac ! Incercati sa ma faceti sa cred ca albul din traducerea mea e negru, ori ca pamântul e patrat ! Cred ca incercati sa vindeti castraveti la gradinar, e mai bine sa ramâneti scriitor si critic literar. Traducerea, traductologia, exegeza de gen si expertiza pe care vreti s-o demonstrati si-n acest domeniu ( ?) va depasesc, stimabile.
In speranta ca v-am convins sa abandonati aceasta polemica, si deoarece eu consider aceasta contradictie – de fapt, o lupta cu arme inegale, intre un profesionist al traducerii si un diletant in probleme de traducere – un dialog al surzilor, ma opresc si-mi vad de ale mele, mult mai importante decât o discutie sterila care, in cazul dvs., este o lupta de orgolii. Quod erat demonstrandum
Comentarii
acest text nu este un articol
Virgil -
acest text nu este un articol.
dacă nu vă pricepeţi la literatură sau gazetărie vă sfătuiesc să întrebaţi dar nu aruncaţi texte aiurea pe hermeneia şi nu o confundaţi cu altceva.
vă rog să vă consideraţi avertizat.
dacă veţi deveni membru activ al Hermeneia veţi avea dreptul la replică. nu încercaţi alte soluţii.
Domnul meu,
Dorel -
Sesizez abia azi acest text. Sunt de acord că ne pierdem timpul, pentru că eu, în calitate de critic, n-am văzut autor care să admită, altfel decât de formă (dar şi asta, numai la rigoare), reproşurile, cât ar fi ele de îndreptăţite. Recunosc că nici mie, în calitate de autor comentat defavorabil, nu-mi prea convine critica. Dar trebuie să existe întotdeauna o măsură în toate.
Eu nu ştiu ce specialist în tehnica traducerii sunteţi dvs. Ştiu, însă, că, la noi, au apărut în ultimii 20 de ani cam mulţi specialişti în diverse domenii. Mă rog...Să admitem. Deşi orice carte se publică, astăzi, şi în alte ţări, la fel de uşor ca în România.
Problema e că dvs. confirmaţi, prin apelul la dicţionare, justeţea reproşului meu că, în traducere, utilizaţi o franceză de dicţionar. Şi mai şi mistificaţi: credeţi că eu nu observ că sensul indicat al lui "pénétrer" este "P. ext."? Am şi eu în casă un bun Larousse, din 1940. Dar să nu ne legăm de detalii. Problema nu e asta, iar eu nu mi-am arogat nicio clipă calitatea de specialist în traducere, şi nici pe cea de traducător. Dar priviţi halul în care aţi tradus, bunăoară, "O, rămâi..."! Dvs. nu aveţi, ca traducător, ceea ce Maiorescu numea "tact limbistic". Şi nu-l simţiţi deloc pe Eminescu în română, spre a-l putea face sesizabil şi în franceză. Eu ştiu atât: când îl citesc pe Lamartine în franceză, totul mi se pare în regulă; dar când îl citesc pe Eminescu în traducerea dvs., lucrurile nu mai sunt deloc comme il faut. Orice cod cultural aţi invoca!
Felul în care traduceţi dvs. îmi aminteşte de un comentator român de fotbal, care a aflat de undeva sensul cuvântului "maliţios", dar nu cunoaşte uzul. Şi atunci el spune, la fiecare fault, că jucătorul Cutare atacă maliţios!
De ce nu vă ocupaţi de altceva, care vi s-ar potrivi mai bine: să traduceţi din franceză în română. Şi să-i lăsaţi pe vorbitorii nativi de franceză, care cunosc şi româna, să-l traducă pe Eminescu!