iată-l:

Copacii joacă beţi în pielea goală
Trec păsări şir, mărşăluind un cântec,
Butoaiele-s umflate peste pântec
Cu o licoare-n curgere domoală.

Se miră cerul cum o să se-ntâmple
Căruţa ploii vine de departe
Cu roţile şi osiile sparte
Din frunte curge iarna înspre tâmple.

Dacă te-ntorci, voi fi lângă povarnă.
Învârt horinca de-ncălzit la iarnă
Grăbit de treabă, zbatere şi umblet.

Cam desfrunzit de atâţia ani şi vise
Mă voi plimba prin nopţile ucise,
Tu să-mi oblădui grijile din suflet.