pastel pentru alecsandri

imaginea utilizatorului yester

trec prin zile ca prin alaska
am blândețea unei sănii plecate în zori
departe
azi deschid ochii încet somnoros
până îmi curge tot întunericul din plămâni
inspir adânc
orașul s-a aplecat o clipă
sub zăpadă
aerul îmi pansează nările
îi admir tăcerea
e un cavou de cristal prin care alunecăm
pentru că e și asta o moarte
însă tremur
par un magazin în demolare
peste care vreau să vină aprilie fără ifose
o parte din lume există
cealaltă a trecut
e sâmbătă
iar sâmbetele sunt ale apelor pustii
ajung acasă
mâinile mele zac ca două macarale stricate
eu tac tu descarci muzică
nu știu de ce mă simt
dat dispărut la poliție
las să treacă peste haine orele
cum trec vapoarele pe dunăre
mohorâtă planetă e azi
iau un pulover pe mine
furia ta vie ca o cireașă mare din care mușc
mă electrizează
lasă am să reinstalez windows-ul
până atunci
în oglindă doi bătrânei mănâncă față în față
din farfurii metalice

Comentarii

asa.

asa... trebuie sa explic. poezia asta m-a facut pe mine, cititor sa am senzatia ca tin un caiet in mana, pe filele lui versurile tale, eu intr-un oras strain, cu troieni care scartaie in jurul meu de atata greutate.un oras strain, populat de tine si femeia ta. si la sfarsit ... imagini din jeu d'enfants cumva...

si pentru asta:

"o parte din lume există
cealaltă a trecut
e sâmbătă"

simplitatea asta care doare. simplitatea asta la care personal incerc sa ajung. simplitatea asta care mi-as dori sa vina la mine in mod natural.

nu am o părere prea bună despre

nu am o părere prea bună despre ceea ce scriu, în general. poate, voi reuși să rup unele tipare în care am intrat, sau poate că nu. oricum voi încerca. sper și în ajutorul prietenilor. ți-aș mulțumi, dar nu am pentru ce!

eu as multumi pentru sora

eu as multumi pentru sora comentator, paul. trebuie sa stim sa dam dupa cum trebuie sa stim sa primim. iar tu stii, prietene, nu?
iar textul e fain, merita.

treaba asta cu autoevaluarea.

treaba asta cu autoevaluarea. presupun ca importa mult si cu cine te compari. oricum ... la modul obiectiv vorbind, tu te situezi destul de bine. poate e loc si de mai bine. ca intotdeauna de altfel.

cat despre multumiri... nu e nevoie.

mai vroiam sa spun doar ca uite aici:

"e un cavou de cristal prin care alunecăm
pentru că e și asta o moarte
însă tremur
par un magazin demolat" - cred ca ai putea umbla putin la exprimare in folosul logicii, sa-i spunem. dar, ca de obicei, e o parere subiectiva.

acum e o altă zi, e soare mai

acum e o altă zi, e soare mai puternic în preajmă... și mi-a plăcut observația ta Oana, drept pentru care am și operat. îți mulțumesc astăzi pentru atenționarea ta și dacă tu consideri că e un text ce merită remarcat îți mulțumesc și pentru aceasta!(Dorin avea dreptate)