ferice de cel ce la umblet leului seamănă
printre gradini de cuvinte
iar pana e-n aripa de suflet
cerneala în simţire
cum vulturul de sus planând alege ţinta
aşa îşi vede rostul şi hrana pentru mâine

ori dacă timpul oceanul te-a primit
fertil iubirii să te arăţi precum delfinul
jucăuş adânc de tandru povară el nu este
pline de culoare şi farmec anemonele
te învaţă cum e subtilul pânzei
dar care oare fiinţă vie nu o face
din ceea ce are oferta e mare generoasă

lăsând în mine gânduri punctez o întrebare
de ce măreaţa venus e albastră şi
se învârte invers decât suratele înţelepte astre
ce oare-n plus ea ştie despre viaţă