covrigi calzi

imaginea utilizatorului yester

vecinul tebecist
e uscățiv
umblă înfășurat în haine
ca tutunul

seara târziu îi aud tusea
înăbușită de tavan
atunci
cumva se mișcă
insomnia mea spre milă

când trecem
unul pe lângă altul
înțeleg că trebuie
să plec capul

îi muriseră mulți
cam atât știam despre el

azi pe scări mi-a zis
semeni cu vlad paul
ia niște covrigi calzi
și mi-a întins plasa

părea o bombă artizanală
dezamorsată

Comentarii

Interesantă viziune, nu neapărat o

Interesantă viziune, nu neapărat o prozodie reușită, sunt câteva opintiri mai mult sau mai puțin literare prin strofele mediane dar... una peste alta un poem încântător!
Nici măcar nu știu unde să-l încadrez, deși stiu că încadrările sunt supuse erorilor, dar dacă ar fi totuși vorba de așa ceva, aș încadra acest poem neo-romantic douămiist. Păcat de abandonul care a urmat unui entuziasm pe care l-am simțit cu toții. Primiți vă rog o peniță pe care nu o pot oferi pe text habar n-am de ce.
Marga

Paul, tocmai voiam să îţi sugerez

Paul,
tocmai voiam să îţi sugerez să reformulezi versurile- mult singur/mult văduv(nu insist asupra expresiilor, înţelegi, plus legătura cu -îi muriseră mulți). iată că ai renunţat. de unde trag concluzia că în versurile următoare:

semeni cu vlad paul
ia niște covrigi calzi,

te referi la mine, nu?

lol Vlad, aș vrea eu. mulțumesc

lol Vlad, aș vrea eu...
mulțumesc frumos marga! ai o expresie: "una peste alta" care îmi evocă un defunct personaj, sinistru în felul lui, cei mai vechi colegi de site știu...

Un text aerisit, pe care l-am citit

Un text aerisit, pe care l-am citit cu plăcere. Totuși, acea precizare de la final, adică ultimele 2 versuri, am impresia că strică imaginea întregului poem. Apoi, mi se pare mie că în prima strofă expresia „înfășurat în haine ca tutunul” e un pic cam ambiguă. Aș fi găsit poate altceva.

citit cu interes,
Eugen.

calupul cu plasa salveaza tot

calupul cu plasa salveaza tot poemul. ultimele doua versuri sint si nu sint. oricum, paul e trecut prin toate, e constant, se vede ca nu scrie de putina vreme, poa sa faca poem din mai orice

curat, departe de strune :) o

curat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
e plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)

stimate domn nu am inteles prea

stimate domn nu am inteles prea bine, va deranjeaza acea exprimare? Mie mi se pare una destul de comuna, dar daca dvs. va aminteste de nu-stiu-cine nu as vrea sa va perturb sau mai rau, sa va trezesc amintirile domnule blaj, departe de mine gandul acesta!
Daca va deranjeaza, spuneti-mi ca ma auto-cenzurez! Scriu cu expresii care va amintesc de fantome... regret si voi renunta la ele dar pana una alta astept ceva asemanator cu niste scuze de la dvs. domnule Paul Blaj. Asta daca nu cumva si expresia 'pana una alta' va aminteste de cineva sau de altcineva. Eu nu am spus nimanui vreodata ca imi aminteste de un 'defunct'... mi se pare dubios si va rog sa acceptati ca ma consider jignita de acesta comparatie.
Pana la proba contrarie, desigur care vine mereu cand scrieti cate un poem reusit ca acesta.
La urma urmei (o noua expresie dubioasa, nu-i asa?), de cine va aminteste exprimarea mea ca acum sunt chiar femeie curioasa? :-)
Spor la scris nu si la cele malitioase domnule Blaj.
Numai bine.
Marga