Pohem

imaginea utilizatorului Gelu

mă gândesc uneori la moarte
când merg ca de obicei dimineața spre serviciu
mă opresc la chioșc & cumpăr ziarul
îmi imaginez cum pământul se răstoarnă
și privind din altă parte trupul căzut
expresia nedumerită a vânzătorului
țipătul unei femei sirena ambulanței
oamenii strânși în jur agitația
iar eu zâmbind oarecum amuzat
cu acea senzație de eliberare

pe care o ai după o partidă bună de sex

Comentarii

in mod sigur, monotonia unor actiuni stereotipe duce la la depresie. "mă gândesc uneori la moarte când merg ca de obicei dimineața spre serviciu" ce pot sa iti spun? elibereaza-te. si la propriu si la figurat. mesajul a fost receptionat.

omul recent oscileaza, chinuit sau amuzat de obsesiile poetice, intre autenticitate si impersonal, persifland tendinta celor care suprasolicita agonia si limbajul. ma simt insa incapabil sa fac o legatura viabila intre titlu si poem. poate ne ajuta zenobia?