Virgil -
...
între mișcare și nemișcare
ziua se-ndoaie pe după umbre
se lasă pe spate
naște o alta
fără să spună nimic
privește în mine
ca-ntr-o băltoacă
și moare
Poezie:
între mișcare și nemișcare
ziua se-ndoaie pe după umbre
se lasă pe spate
naște o alta
fără să spună nimic
privește în mine
ca-ntr-o băltoacă
și moare
Comentarii
Virgil, aş înlocui "naşte| şi aş
a.a.a. -
Virgil, aş înlocui "naşte| şi aş scoate conjuncţia din final (şi-ul). Ceva de genul:
între mișcare și nemișcare
ziua se-ndoaie pe după umbre
se lasă pe spate
desprinde o alta
fără să spună nimic
privește apoi în mine
ca-ntr-o băltoacă
moare.
Un laconic iamgistic resemnat, un pastel interior. Foarte fain!
Mda, parcă aş tăia si
a.a.a. -
Mda, parcă aş tăia si augumentativul "băltoacă", limitându-mă la "baltă". Acest vers:
"privește apoi în mine
ca-ntr-o băltoacă" -, iertat îmi fie limbajul academic, e ţavărţă (tare/beton)!
de parca acel "moare" ar fi complet
kalipeto -
de parca acel "moare" ar fi complet definit de toate celelalte cuvinte. daca mai citesc o data o sa imi ramana in minte. nu mai citesc:)
Adrian, mulțumesc pentru apreciere
Virgil -
Adrian, mulțumesc pentru apreciere și pentru observații. dar cred că am intenționat „naște” acolo. legat de acel „se lasă pe spate”. pentru mine „desprinde” ar suna oarecum fad. la fel și „baltă” mi se pare o diluare pentru deranjantul (poate) „băltoacă”.
în ce privește „și”-ul din ultimul vers probabil ai dreptate dar am căutat „concluzionismul” lui în raport cu contemplativul (în opinia mea) simplu „moare”. încerc să evit prezența „și-ului„. știu că este privit ca un fel de defect de noviciat dar acolo am avut nevoie de el. sau de ceva cu care să-l înlocuiesc. voi scoate însă pe „apoi”. prea prozaic.