de când m-am lăsat de visat

imaginea utilizatorului sebi

încerc să mă scutur de ultimele fărâme lipicioase
să le arunc ca pe fotografiile fostei iubite
mă tem să nu mă îngraş prea mult
fac mişcare rectilinie uniformă
într-un oraş bântuit de acoperişuri

nu mai e timp de repetat primăvara
în timp ce povestim despre iarbă şi gâze
în biblioteca unde s-au strâns
milioane de vocale
cândva avânturi
pogorăminte
prin sânge de villon
ea intră în oraş pe la barieră

am gustat din acelaşi vin
pe care l-a băut rimbaud
din care se îmbătase mai înainte
vecinul de cartier george vasiliu
căruia vreau nu vreau
îi simt tristeţea
la colţul mesei

poate că acesta o fi motivul
pentru care uneori mai ezit

de când m-am lăsat de visat
aflu din ziare
cum s-ar fi sfârşit
ziua de ieri
iar pentru cea de mâine
mă văd nevoit să comit
o adevărată impietate
pur şi simplu
trebuie să o aştept

e noapte
îmi arde sufletul după un vis

Comentarii

doamna Ştefan, Cristina, ( că

doamna Ştefan, Cristina, ( că nu mai ştiu cum să mă adresez pentru că aestecaţi pluralul persoanelor), care-i acel criticism mârlănesc ? din câte am citit pe aici văd că ai şi foloseşti din abundenţă expresii care nu prea te fac să roşeşti.

încă ceva, chiar crezi că mă interesează sfaturile tale ? ( "lasati-l macar pe Bacovia deoparte cand scrieti"...etc, etc...). parcă vă plăcea ceea ce am scris despre Bacovia la un moment dat. şi apropos,
credeam că am lămurit episodul cu "eu nu vă cunosc" în altă parte, ca să nu prelungim aici o polemică inutilă. am observat că ai talentul de a intra în genul acesta de dispute. te enervezi prea uşor ca orice persoană care e convinsă că ştie mai mult decât celălalt şi e uimită să vadă că, argumentat, s-ar putea să mai dea şi cu băţul în baltă.