Acest text se află în Șantier
Cavalerul ereziei – răstignit
pe sârmele ghimpate ale veghei,
pune cruce la cortegiul tău zilnic
de cruciade fără cauză.
În cetatea pieptului pustie
îşi zvântă criza miocardul
pe treptele luminii,
între ciocanul şi nicovala
iluziilor treze palpită.
Iar în jungla globulelor se aud
foşnind din aripi aspre
sfincşii patimilor mute,
bufniţele silabisind
hieroglife din
Abecedarul Melancoliei…
Luciditatea sângerează, taumaturgul e zdrobit.
Aidoma unei lupoaice gravide şi-nfometate,
trece palida Lună pe deasupra anemiei tale,
adulmecând urmele sângelui de mâine,
şi ia naştere deodată în faţa ta
inefabila paloare a sinucigaşului din tine,
surâsul celui sugrumat în somn de speranţe.
Victimă crucificată
pe pânza dialogului său înveninat cu nimeni,
păianjenul cu cruce îţi întoarce spatele.
Comentarii
Metaforele genitivale ca reflex de
a.a.a. -
Metaforele genitivale ca reflex de apărarea împotriva lipsei de talent. Superficiale, lejere, goale complet pe dinăuntru. Dar atât de poetice la sunet...
Nu cred că am văzut text mai plin de ele ca al tău. 11 în 26 de rânduri! 11! [cavalerul ereziei/ sârmele veghei (apropo, vezi că e "veghii")/cetatea pieptului/treptele luminii/ciocanul si nicovala iluziilor/ jungla globulelor/sfincşii patimilor/abecedarul melancoliei/urmele sângelui/paloare a sinucigaşului/surâsul celui sugrumat]. Unde mai pui că unele continuă cu atribut, sfârşind a fi un sublim vers supraaglomerat cu... nimic. Despre stil, idee, mod de transmitere, instrumente poetice, personaltiate, lexic, fragmentare, trăire etc etc nu mai vorbesc. Sunt "sub pământ srl".
Te limitezi în a pastişa poezia (proastă) a sfârsitului de secol 19, cauţi cuvinte pe care tu le consideri poetice, tu încă crezi în poezia lexicală, mizezi numai pe auz, nu ştii când să pui punct, scriind texte kilometrice, nu intrigi, plictiseşti teribil, iei note grave şi pare că din vârful poeziei tale vin marea spovedanie şi apocalipsa, abuzezi de formulări preţios-filosofice, nimic nu respiră, totul pare fals, căutat într-un univers perimat, limba ta srâşneşte la întâlnirea cu firescul, poetizezi până la ultima vocală şi te complaci aici. Este mai mult decât evident că una dintre marile probleme este lipsa acută de lecturi moderne. Mai lasă scrisul, mai pune mâna pe citit.
Personal, nu cred că ai ceva de spus şi sunt ferm convins că nu ai organul poetic de a şti cum trebuie spus.
Adrian e un text mai vechi, demult
Bott -
Adrian e un text mai vechi, demult nu mai scriu în maniera asta, însă, sentințele tale mă amuză teribil. Nu se numără, într-adevăr, printre cele mai bune texte ale mele, dar nu cred că excesul de forme genitivale este un motiv(singurul deocamdată pe care l-ai adus în discuție mai sus)să muți un text în șantier. În altă ordine de idei, gestul tău nu mă surprinde deloc. Ce mă surprinde însă la tine e faptul că sub alte texte de ale mele(postate recent), mai bune decât cel postat azi, ai tăcut și n-ai zis nimic. Ești foarte subiectiv în aprecieri. Dovadă că te-am surprins comentând pozitiv texte mai slabe decât cel de sus. Eugen.
Eugen, în linii mari, un text
a.a.a. -
Eugen, în linii mari, un text trebuie să fie de stare (să transmită cu adevărat ceva), de idei, cerebral (să umble la creierul cititorului), ori şi de una, şi de alta. Poezia ta se află la şantier pentru că nu se încadrează nici intr-o categorie, dar este plină de stângăcii puerile şi de manierism arhaic; e un amestec pompos, filosofico-religioso-existenţial. Şi tu ştii sau bănuieşti că aşa e, ca dovadă scuza că textul este unul mai vechi. Iar formele genitivale, aşa cum există ele în scrierea de mai sus, adică sufocante, gratuite şi goale, sunt unul dintre motivele principale. (Acuma serios - pentru clişeul "treptele luminii" ai fi în stare să bagi mâna în foc? Pentru "ciocanul şi nicovala iluziilor", vers abolut comunist? Pentru "jungla globulelor"? Of, credeam că noi chiar discutăm despre ceva).
Eu spun că nu ar strica să te mai informezi cu privire la metaforele obţinute aşa - nu ma crede pe mine, vezi cam ce spune critica de specialitate, mai ales că, în textele tale, ele sunt figura centrală a stilului.
"Cavalerul ereziei – răstignit
pe sârmele ghimpate ale veghei,
pune cruce la cortegiul tău zilnic
de cruciade fără cauză."
1. "cortegiu zilnic de cruciade fără cauze" ceva mai sâsâit ca sens şi mai preţios, mai rar.
2. veghei, în loc de veghii
3. virgulă între subiect si predicat.
Vorbeşti serios când spui, voalat, că mai vrei motive pentru care textul este la şantier?
Dacă, în opinia ta, în ultima vreme am comentat pozitiv texte mai slabe decât cel de faţă (deşi este arpoape imposibil), asta înseamnă că am dreptul la opţiune; tot aşa, acest drept m-a făcut să nu intru pe poeziile tale mai recente. Nu sunt obligat să comentez nicăieri. Şi, Eugen, bineînţeles că sunt subiectiv în aprecieri. Dar sunt subiectiv vizavi de texte - le judec după propriile mele criterii axiologice. Ar fi absurd să nu fie aşa, nu?
Ce bine ar fi dacă ai fi aşa vehement în apărarea textelor tale înainte să le scrii...
(şi tot mai sper să vină acea zi în care să putem vorbi despre text, fără să ajungi mereu şi mereu la mine)
Ok, Adrian. M-ai convins. Aștept
Bott -
Ok, Adrian. M-ai convins. Aștept din partea ta un feedback după ce revin cu modificări. salut.Eugen.