Jason,
de cînd gestul tău înmănușat m-a oprit
lîngă acest trotuar căptușit cu licheni
mă uit fix în ochii tăi
o mare moartă
în care paragrafele legii înoată
precum un banc de ton
ești atît de înalt, Jason
încît mă mir cum de epoleții tăi
nu-s acoperiți de zăpadă
tu vrei să știi cine sînt, de unde vin, unde merg
cu cine vorbeam
O, Jason, hai să fugim în Elveția
pe drum îți voi spune cum
moș Crăciun a trecut din nou deasupra Africii
fără să fi fost oprit de niciun copil
tu vrei adevărul meu Jason
și-l scoți din mine precum americanii
petrolul din Kuwait
vocea ta mi-ascunde mîinile la spate
și mă-ntreb tu unde-ți ții cătușele noaptea
soarele mă privește prin insigna ta ca un reflector
într-o cameră fără ferestre
pe lîngă noi traficul șerpuiește
ca o bandă rulantă în fabrica de biscuiți
și prin acest brrm stop brrm stop brrm
stop
numai eu știu, Jason,
cît de frumoase sînt diminețile
fără cozorocul tău aplecat la 45 de grade
peste acest parbriz

...dedicat ofițerului Jason K. de la Poliția Metropolitană din Londra