Virgil -
mă întreb de ce
© noemi titarenco - 2004
iubito
mă întreb de ce
totul se termină cu noi doi aici
ca într-un film american de mîna a doua
după aceeași rețetă previzibilă de succes
care nici măcar nu mă mai amuză
pentru că noi sîntem de fapt învinși
prăbușiți peste îndrăgostiții secolului nostru
ca o ceață peste un cinematograf drive-in
unde nu se mai vede nimic
și singurul lucru practic pe care îl mai poți face
este să te săruți cu îndărătnicie
pînă te cuprinde tristețea
și îți vine să te descalți și să o iei pe jos
pînă la dimineață
Poezie:
Comentarii
Ariana -
Fără versul ,,pentru că noi sîntem de fapt învinși" (prea explicativ și destul de bătătorit) și păstrând persoana I în ultimele 5 versuri (subiectivizarea discursului fiind reușită în poezie, în opinia mea), mi-a plăcut. și folosirea adj. ,,previzibilă" este oarecum..previzibilă, dar nu cred că este neapărat un minus. chiar dacă mă așteptam la o încheiere în gama asta (ca și idee), mi-a plăcut cum ai învelit-o în cuvinte. remarc și atmosfera&comparația din prima parte.
Aranca -
un poem cu mesaj simplu "iubito mă întreb de ce totul se termină cu noi doi aici" finalul deosebit, un simplu semnal de plecare din ei insisi, ca a doua izgonire din raiul cuvintelor: "și singurul lucru practic pe care îl mai poți face este să te săruți cu îndărătnicie pînă te cuprinde tristețea și îți vine să te descalți și să o iei pe jos pînă la dimineață" colajul foto superb!
lucian -
ideea de spațiu desfășurată în timp: "pînă la dimineață", încântă.