să nu mă ștergi din cartea vieții doamne

imaginea utilizatorului yester
psalm urban

mă uit ca un bou la playlist
probabil aș vrea
să trag melodiile după mine
la jug
din ele să înverzească fapte
cu unicul dar
de a mă băga în filmul shawshank

aș vrea ca acum
cine se gândește la mine să aibă
aripi de pelican
să îmi sugereze cumva
melancolia lui
și să îmi toarne blând pe răni
aur

toate acestea pentru că am
un dor înghețat
pentru împărăția cerurilor
unde nu voi mai fi
ca un fir de păr pe monitor

și fii sincer când taci
oamenii cu sufletele mari au câinii
mici

Comentarii

- păreri -

Ok, e un psalm (urban), dar titlul e complet ratat, via patetic. Textul e şi el poticnit, undeva între idee (ori lipsa ideii) şi transmitere. Exp: "mă uit ca un bou la playlist
probabil aș vrea
să trag melodiile după mine
la jug" - unde, după mine, nu există niciun motor ideatic, dacă plictisul liric nu se pune la socoteală, şi unde pare că autorul vrea cu orice risc să scrie, luându-şi ideile în mod accidental, redându-le nefericit. Cred că e unul dintre cele mai slabe texte pe care eu le-am citit la tine. Mi se pare că, aici, nu ai nimic de spus, si o ne-spui rău. Păcat de finalul extraordinar. Cu sinceritate şi, sper, fără supărare...

nici

nu am asteptari de la acest poem. este doar o expiratie de duminica. iti multumesc pentru impartialitate. si poate ca fiind unul din cele mai slabe poeme isi atinge scopul.

final

acei oameni au prieteni adevăraţi, eu tot la final mă opresc, într-adevăr e foarte bun.

cred

ca intr-o zi am sa rescriu poemul doar pentru final:) multumesc Maria!