celestin -
pământul
din joaca unui copil
fără casă
lasă urme
în inimă
din ce gânduri să strig
înainte
dacă timpul
nu a fost nicio clipă om
să cunoască
viața
Poezie:
pământul
din joaca unui copil
fără casă
lasă urme
în inimă
din ce gânduri să strig
înainte
dacă timpul
nu a fost nicio clipă om
să cunoască
viața
Comentarii
părere
bobadil -
Îți recomand pe viitor când vei mai dori să abordezi genul minimalist să studiezi mai mult scrierile unor autori care scriu bine (nu vreau să implic vreo insinuare)... și ai pe site câțiva de notorietate.
Ideea este că un poem minimalist nu trebuie să poată fi rearanjat așa, oricum, așa cum poemul tău aproape mă invită.
Nu reușești să sintetizezi (deocamdată) ideea în puține cuvinte.
Nu vreau să amalgamez eu poemul tău în scop demonstrativ pentru că sunt sigur că, inteligent cum te știu, ai prins ideea fără ca eu să fiu nevoit să decupez cu foarfecele printre cuvintele tale.
Te mai citesc, succes!
mulțumesc Andu pentru
celestin -
mulțumesc Andu pentru recomandare,o să încerc să fiu mai atent cu poemele minimaliste,o zi frumoasă .