ne vom duce în direcțiile care ne interesează
în fiecare dimineață cu mici ruperi de ritm și densități aleatorii când
soarele ca o brichetă neagră
aprinde asfaltul
copii înveliți în ziare conștienți că există
se duc la kindergarden și toate cuvintele de pe
serverele vimeo se așează pentru
a le spune o poveste

dar acesta nu-i capătul
abia acum când am învățat să desenăm
și nici urmă de contur
pe marginea drumurilor, orașelor împletite din pânză și sticlă
pe care ne punem capetele să doarmă
în orele târzii de vară când toată plasma soarelui
se ascunde și boli contagioase erup în absența binelui

și peste tot serverele îngropate în ploaie cu programele lor pline de eșarfe
și gânduri / limitele de viteză ale șoselelor neterminate
în noapte
iată ce se termină brusc ca și cum nu ar fi început niciodată
la fel ca poveștile nemuritoare
în care noi suntem copiii
ce ne-am lăsat prinși după gratii