clipele noastre se adună tăcute și sfinte
ne tulbură lumina. ne ascund în spațiu

un tremur coboară ușor în carnea pământului
cuvintele stau smerite în inimă ca într-o rugăciune

un câmp de maci roșii explodează în părul meu
suntem aproape. ne leagă un cutremur de mare

îți intuiesc mișcarea mâinilor
degetele tale rotunjesc steme peste pântecul meu

în sânge vuietul de cascade mă doare
respir aerul cât pentru o altă viață

sting pe rând toate luminile orașului.
nu pot să mă ridic. îmi mor încet picioarele sub masă

mă atingi în spirală amețitor
adorm pe umărul tău. noaptea asta miroase sfânt a crin