Să mergem mai departe,
calmi,
privirea-nainte, umerii cât se poate de drepți,
mai oprindu-ne să ne lustruim pantofii
până la bleu-ciel,
mai mutându-ne conștiința
dintr-un gând într-altul
până o risipim
întâmplător...

*

prietena mea mi-a spus azi că i-a fost
amar de singurătate,
atât a zis,
avea ochii uzi, alături copilul îi gângurea
sărutându-și piciorul încă nedeprins
să apese

pe masă, lucrarea ei de masterat
(o pisică îi răsfoia foile, torcând de plăcere)
și două pahare cu vin,
prin casă, umbra bărbatului răstindu-se la noi
cu toate absențele răgușite

în vremea asta, eu scrisesem versuri,
mă bălăngănisem atârnată de pendulul cuvintelor
sus jos
între alb și roșu,
să nu mă prindă griul de călcâi.

Pe Tâmpa se însera dumnezeiește,
arșița se scorojise și curgea din tavan,
mucegai verzui de tăceri.

*

Vina are culoare albastru închis.